Turism balnear in Romania: ce statiuni balneare mai rezista in Romania si de ce

Vorbeam in articolul precedent despre cum am ajuns la neplacuta situatie de a ne intalni cu statiuni fantoma, paraginite, disparute treptat din peisaj sau inundate de vegetatie, ori cu statiuni sezoniere, pline vara iar in rest functionale doar la stadiul de coma datorita vreunei baze de tratament Dumnezeu stie cum ramasa…

Vin cu cele doua exemple clasice pe care le cunoastem cu totii, care au fost aduse in discutie si la forum, si care mie imi par concludente:

herculane1
Herculane. Statiune complet abandonata de autoritati, aflata in stare avansata de ruina, dar care datorita conditiilor sale balneare si microclimatice ar fi putut oricand sa se numere printre cele mai renumite baze de tratament balneo-fizioterapeutic din Europa, daca nu cel mai mare.

20130523_171443
Eforie Nord. Statiune care a avut bafta unui investitor pentru Hotelul Europa cu centrul Ana Aslan, situatie care ne arata ce inseamna o investitie profesionista intr-un mediu complet abandonat de autoritatile responsabile.

Alte exemple in care sunt implicati si primari vizionari de data aceasta, sunt statiunile Singeorz Bai, Govora, Sovata, Praid, unde au fost atrasi si incurajati investitorii, incercandu-se strategii de colaborare cu toti cei interesati pentru a investi in turism.
2013-11-08 12.07.47

Ideea cheie in cazul acestor putine reusite ale turismului balnear autohton a fost faptul ca turistul nu mai vine doar pentru a se caza, a manca si a face tratament, ci are nevoie si de multe altele – de la servicii diverse, la agrement.

E important de stiut ca, in afara profilului balnear al statiunilor romanesti (cu tratamente specifice pe boli digestive, reumatice, degenerative, dermatologice) dat de bogatia noastra minerala, Romania se numara printre tarile unde serviciile medicale sunt mult mai ieftine decat in restul Europei, fapt dupa urma caruia se poate profita fara doar si poate: suntem foarte solicitati pentru serviciile stomatologice complexe (mult apreciate de altfel), chirurgia estetica (cu 60% mai ieftina decat in alte tari europene), tratamente de fertilitate (Sovata este de pilda raiul rusilor), servicii de geriatrie unde avem o mostenire colosala prin Ana Aslan.

Ce e de facut?
– Infiintarea de clustere dedicate activitatii de turism balnear care sa implice autoritati locale, investitori, hotelieri, agentii de turism, cadre medicale, ONG-uri, comunitate chiar, intelegand sa actioneze si sa realizeze impreuna proiecte comune in beneficiul tuturor, implicit al turistilor/ pacientilor.
– Folosirea de campanii publicitare realizate profesionist si cu impact pentru promovarea turismului medical romanesc adresat atat Romaniei cat si tarilor europene.
Proiecte de cercetare cu finantare europeana pentru realizare de studii si cercetari.
– Disponibilitatea Ministerului de Invatamant de a pregati medici specializati in domeniul balneologiei si recuperarii medicale.

Acestea sunt aspecte care tin in mare parte doar de cei implicati. In rest, ce tine de autoritati… asteptam sa crestem mari. Revin cu vesti in privinta lor peste vreo 50 de ani. Daca voi mai fi.

Concluzia forumului de turism medical

Dispunem de cea mai mare resursa balneara din Europa care ne poate salta chiar in varful aisbergului numit turism international, avand atuul elementului cu mari perspective – balnear – recuperatoriu- medical, adresat ambelor categorii: turisti si pacienti deopotriva.

Dispunem de personal medical cu capacitate de munca si daruire, uneori si cu intelect apropiat de geniu, oameni pe care cu consecventa il aruncam peste hotare.

Dispunem de directori de spitale care muncesc 24 de ore pe zi 7 zile pe saptamana pentru a obtine niste amarate de fonduri care sa le permita realizarea de conditii la standarde firesti europene dar rasfat pentru cele romanesti unde pacientul isi aduce aspirina si tifonul.

Dispunem de oameni care investesc intr-un produs de pe urma caruia isi vor recupera banii cand vor deveni bunici sau strabunici, rezervandu-si parte din viata taxelor impozitului forfetar cu care onor statul se grabeste sa-si gatuie investitorii.

Statul roman si autoritatile conexe sunt niste pietre de moara, complet lipsite de viziune, nepromovand nici preventia si nici mentinerea unei stari bune de sanatate, nici dezvoltarea comunitatilor muribunde, nici oprirea exodului oamenilor de valoare, nici incurajarea investitiilor curate, frumoase, de perspectiva, ci doar a celor care transforma Romania intr-un deseu, intr-o groapa de gunoi a Europei, la care se adauga importuri nejustificate si imprumuturi pentru nimic –deja exista si un banc pe tema asta: ‚Romania, daca s-ar afla in desert, ar importa nisip.’ Caci da, Romania este o tara pe care Dumnezeu a fericit-o cu de toate, dar careia insa trazitia ii face mari necazuri, fentandu-i orice dezvoltare.
Capacitati avem, dorinta de asemenea, investitori da, chiar si turisti aventurosi, pacat insa ca Romania e condusa de cine nu avem nevoie.

Citeste si:

One Response to Turism balnear in Romania: ce statiuni balneare mai rezista in Romania si de ce

  1. Pingback: Turism balnear in Romania: ce statiuni balneare mai rezista in Romania si de ce - REVISTE

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close