Slatina, surpriza Olteniei

Surpriza drumurilor prin Oltenia a fost Slatina, cu centrul sau vechi care te transfera fix in Lipscaniul bucurestean al zilelor lui nu tocmai bune.
slatina_1
Orasul a fost format de negustori, pentru ca era situat pe unul dintre drumurile comerciale care lega Muntenia de Transilvania. De altfel, drumul spre si dinspre Slatina ducand spre Valea Oltului se mai numea si ‘drumul cerii’, sau ‘drumul oilor’ sau al ‘butilor’. Importanta lui comerciala si dezvoltarea sunt dovedite si de descoperirea numeroaselor monede bizantine, venetiene si sarbesti din secolele XI – XIII, existente aici chiar inainte de prima mentiune documentara care se gaseste datata cu ianuarie 1368, un privilegiu acordat negustorilor de la Brasov.

La inceput de secol XX regasim Slatina ca mic targ de provincie, cu cladiri in stil neo gotic, neo-romanesc, art-nouveau si art-deco, avand spatiu comercial la parter si etaj de locuit pentru familiile comerciantilor. Una dintre strazile centrului se numeste chiar Lipscani, ceea ce ne duce cu gandul la schimburile comerciale facute cu Leipzig, de unde erau aduse vestitele stofe de ultima moda.
slatina_10
slatina_11slatina_23
Din pacate atmosfera data de cladirile ramase in picioare pana astazi, cu o arhitectura atat de incantatoare candva, este dezolanta, majoritatea acestora fiind detinute pare-se de proprietari cu venituri mici, evident fara putinta restaurarii lor.
slatina_12
slatina_13
slatina_14
Nu ca, in realitate, primaria nu ar fi trebuit sa se simta vizata de aceste interventii!… Mai ales ca multe dintre ele au fost incluse in patrimoniul UNESCO, putandu-se face astfel apel la fondurile europene. Se zvoneste ca vor intra intr-un proces de reconditionare. Candva.
slatina_16
slatina_17
slatina_18
slatina_19
slatina_20
Din fericire, unele dintre ele – mai exact cladirile destinate folosirii de catre institutii publice, au fost subiectul renovarilor, nu neaparat etic – ca sa folosesc termenul arhitectilor in domeniul reconditionarilor, dar renovate! Oricum, la halul in care se prezinta restul centrului, acestea reusesc sa stea in picioare si sa-si dezvaluie frumusetea ascunsa in spatele imaginilor cu tencuieli cazute.
slatina_2
slatina_3
slatina_7
Strabatand stradutele in linistea unei dimineti de duminica cuprinsa zdravan de aerul de toamna, m-am lasat purtata de istoria lor de targoveti, multi dintre negustorii hoinari prin Europa preferand in urma cu doua-trei secole sa se stabileasca si sa-si intemeieze aici familii – de unde si comunitatea foarte mare de albanezi.
slatina_21
M-am bucurat de oamenii locului traind in ritmul lor, privindu-ne cu uimirea unora care nu inteleg ce grozavii au de oferit celor care le calca pragul.
slatina_22
slatina_24
Am baut braga. Pentru prima oara.
slatina_30
Cumparata de la vestita bragarie la ‘Atletul albanez’.
slatina_26
slatina_28
slatina_32
De ce atlet? N-am habar, n-am apucat sa il intreb. Albanez – era clar de ce, provine dintr-o familie veche care, de 300 de ani, isi poarta cu mandrie afacerea mostenita pe acest mal de Olt.
slatina_27
slatina_29
slatina_31
Batranul avea o istorie stufoasa de povestit, s-a urnit greu si s-a oprit si mai greu din povestire.
slatina_34
slatina_35
Va sfatuiesc sa va luati o braga la cofetaria lui si sa il provocati la povesti. Aflati ceea ce putini pot sti despre istoria locurilor si a oamenilor de aici.

Citeste si:

One Response to Slatina, surpriza Olteniei

  1. radu says:

    Atletul albanez este f simplu de unde provine: stramosul familiei, arnaut, adica un fel de garda personala in slujba fanariotilor, se zice ca s-a luat la tranta cu mai multi ciobani in targul Slatinei si pe toti i-a biruit, fiind poreclit “atlet”; el a primit drept de negustorie in Slatina, asezandu-se in acest targ si deschizand magazin de coloniale; familia Memish sunt de atunci locuitori ai Slatinei, au dubla cetatenie, romana si albaneza, si pastreaza cu sfintenie credinta mahomedana; de comert s-au lasat in 1912-1916 dintr-un motiv simplu; Razboaiele balcanice, care au impus in Balcani granite, fapt ce a distrus comertul liber; s-au reconvertit in bragagii.

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close