Cu cat calatoresti mai mult, cu atat realizezi ca planeta asta e atat de splendida, incat comiti un sacrilegiu incercand sa-i compari locurile vazute.
Indiferent ca vorbim de Alpi, de Balcani, de Carpati, de Himalaya, ca vorbim de mari, oceane, insule, paduri tropicale sau deserturi, fiecare loc are povestea, farmecul si parfumul lui.
Este nevoie doar de bucuria copilului, curiozitatea calatorului si setea necunoscatorului. Si-un rucsac. Asa fac europenii veniti in Romania, lasandu-se fascinati de magia padurilor, farmecul muntilor tacuti si de neaosul satelor, considerand experienta meleagurilor noastre drept unica, de necomparat.
Vin la noi incarcati de misterul locurilor. Au auzit “ca aici exista pomi cu fructe magice, ca acele livezi cu prune salbatice ale caror elixir ii face pe oameni fericiti… (…) Se poate auzi de departe ecoul legendelor si povestilor fantastice, povesti care te fac sa visezi. (…) Ca daca mergi departe, in inima Transilvaniei, in locuri somptoase, poti intalni copaci vorbitori si flori fermecate, poti vedea ursi salbatici si animale fantastice. (…) Ca daca vei cauta suficient de sus, pe inaltimi, pe drumul creaturilor ciudate, si in pas cu vampirii, poti gasi o comoara pierduta.”
Parerea lor? „Cand vii in Romania ti se spune sa iei o piatra in gura. Acum stiu de ce.”
Noi stim? 🙂
Citeste si:
- Lacul Sfanta Ana, Romania
- Romania vazuta prin ochii unui american
- Pestera Muierilor, Baia de Fier
- Locuri misterioase din Romania
- Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie…
Deci e genial cum prezinta oamenii acestia tara noastra. Numai niste oameni iubitori de natura, iubitori de frumos pot descrie astfel o tara pe care abia au “cunoscuto”.
Noi, romanii, o sa ne laudam si noi tara, dar numai atunci cand vom lasa deoparte prejudecatile si gandurile rele legate de neamul nostru.
Fiecare popor are “roade stricate”, dar se pare ca ceilalti au invatat sa priveasca dincolo de acele “roade”.
Noi cand o sa invatam asta?