Pe urme de turta dulce bavareza

… de la Amalia graire 🙂

Pentru ca in ultimii ani ne-am tot aflat la Munchen in perioada targului de Craciun, am fost indemnati sa vizitam si Nurembergul, aflat la doar 40 de kilometri distanta, unde spune-se ca se afla mama targurilor de Craciun! nu am retinut daca a celor nemtesti sau … 🙂

Si uite asa am ajuns noi in Nuremberg (sau Nurnberg, cum ii spun nemtii) in prima zi de targ, undeva in jurul pranzului, cand casutele erau deja instalate iar in centru se simtea forfota turistilor. Un cuplu se plimba intr-o trasura de-a lungul pietei inconjurata de cladiri medivale, alti pasi se pierdeau pe stradutele parca neatinse de hi-tech-ul contemporan incantand privirile cu arhitectura bavareza si vitrinele festive, iar targul Craciunului se asternea incet incet peste centru, simtind usor cum atmosfera incepea sa creeze tensiunea sarbatorii.

Picture-099

Cand ne-a intrat frigul in oase iar foamea a devenit insistenta, am intrat intr-o carciuma mica, traditionala, unde nu stiu daca atmosfera sau mirosurile apetisante ori caldura din interior sa fi fost de vina, dar cert e ca m-am simtit ca in ajun de Craciun la sfarsitul lui noiembrie! E ceva ce imi place la carciumile bavareze in modul cum amenajeaza spatiul, inclusiv costumele traditionale ale ospatarilor.

Cu foamea calmata si oasele incalzite am revenit pe strazile cochetului oras care, pe alocuri, imi amintea de Amsterdam, probabil din cauza poduletelor de peste Pegnitz 🙂 Cat inca era lumina am vizitat si castelul medieval Kaiserburg, iar apoi, dupa lasarea serii, ne-am rasfatat cu superba panorama pe care am avut-o de sus, panorama unui oras plin de lumini si forfota. Am coborat si noi catre ea.

Ajunsesem taman la timp pentru deschiderea oficiala a Christkindlesmarkt. Auzul imi era incantat de colindele corului de pe treptele catedralei, mirosul rasfatat de aglomerarea de arome ale vinului fiert cu portocala si scortisoara, a migdalelor glazurate sau wurst-ilor cu sauerkraut, ochii pur si simplu extaziati de luminile si de grozavia cadourilor si ornamentelor, iar papilele recompensate, cum altfel, macar ele, cu vin fiert si turta dulce…

Si-n acel moment am avut revelatia turtelor dulci bavareze de Nurnberg – un top of the line, o placere pe care de atunci nu mi-o mai pot refuza: turtele dulci cu nuci, migdale, alune de padure si caju, glazurate sau trase in ciocolata, facute dupa reteta traditionala. Probabil ca Hansel si Gretel nu degeaba si-au ales casuta de turta dulce! 🙂

Picture-011

Preturile de la aceste targuri sunt piperate, insa calitatea se ridica la nivelul asteptarilor. Si de fapt, pana la urma, nici nu trebuie sa cheltuiesti foarte mult pentru a te simti minunat: o cana de vin fiert, o turta dulce sau fructe trase in ciocolata, 2-3 ornamente din lemn pentru cei de acasa, o raita printre casutele imbietoare si multa, multa veselie si atmosfera. Pentru mine Christkindlesmarkt a definit foarte bine acel spirit al Craciunului cu o atmosfera incredibila si un mix de arome si senzatii. Aveam impresia ca toti oamenii de acolo imi sunt prieteni care-mi impartasesc bucuria. Da, am baut cam mult vin fiert si-am mancat cam multa turta dulce! 🙂

Citeste si:

One Response to Pe urme de turta dulce bavareza

  1. Pingback: Pe urme de turta dulce bavareza - REVISTE

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close