Ajungi la Mausoleul de la Marasesti daca esti atent cu 2 km inainte de a intra in localitatea cu acelasi nume, pe DN2 imediat cum ai trecut de intersectia cu drumul care duce la Tecuci. Atentie ca aici sunt radare intotdeauna, iar limitele de viteza sunt mici!
27.000 de soldati si ofiteri romani au murit, oficial, la Marasesti, desi foarte multi dintre ei au ramas necunoscuti. “Un ostas roman” scrie de atatea ori pe criptele care sunt dispuse circular in acest mausoleu cladit incepand cu 1924, semn ca moartea ii egalizeaza pe toti.
1 leu costa intrarea, iar monumentul este in renovare pe banii Uniunii Europene. Adica, preponderent, ai nemtilor si francezilor, doi dintre regizorii (de o tabara si de alta) luptelor de aici. Te cutremuri cand te gandesti ca 21.000 de romani si peste 40.000 de germani si austrieci au pierit aici, intr-o inclestare epocala, descrisa in amanunt aici.
Au murit pentru ca liderii lor erau profund tampiti. Din nefericire, a mai fost nevoie de un alt razboi intre europeni, extins la nivel mondial, pentru ca politicienii europeni sa isi dea seama ca e mai bine sa fie uniti decat dusmani. O lectie de istorie pe care o inveti brusc si dur – atat ramane din zeci de mii de tineri: niste oase albite de vreme, ingramadite in cripte, intr-un mausoleu rece si lugubru. Regii si presedintii se umfla in pene, iar floarea popoarelor lor piere. Aici nu te cutremuri de patriotism, ci de rusine ca stramosii tai au putut participa la astfel de maceluri (contraatacurile romane au fost purtate in mare parte la baioneta!). Si de tristete ca atatia tineri (60-70.000 de tineri) au murit absolut degeaba.
Merita o oprire aici, macar pentru a-ti da seama ce drum lung am parcurs, ca europeni, in ultimii 100 de ani.
Noi am oprit aici in cadrul campaniei Redescopera Romania!
Citeste si:
- Tebea. Horea, Iancu, gorunul si panteonul motilor
- Castelul Sturdza din Miclauseni. Paradisul pierdut, regasit
- Instrutatul boului la Caianu Mic
- Kendeffy, castelul uitat de langa Hateg
- Hunedoara, Deva, Orastie – senzatii indefinite
Pingback: E85 – Moldova « I think therefore i blog
Pana pe la 16 ani cred ca am vazut in fiecare an Mausoleul de la Marasesti si ma impresiona de fiecare data. Pentru galateni, o oprire aici era musai cu fiecare excursie scolara organizata