Libida, orasul roman din Podisul Babadagului

Libida (sau Ibida dupa alte surse) poate suna exotic, insa se afla chiar in Romania. Si nu oriunde, ci in Dobrogea. Cetatea este atat de necunoscuta romanilor, incat doar istoricii stiu de existenta ei.

Am gasit-o din intamplare pe GoogleEarth, asa ca am pornit de 1 mai muncitoresc fix intr-acolo, oprindu-ne mai intai pentru un picnic cat se poate de relaxant. Cat de frumoasa este zona dobrogeana, cata frumusete nebuna se scalda pe campurile galben-verzi, contrastante cu toate nuantele de pamant… inutil de amintit si descris, caci sunt imagini care te satisfac doar vazandu-le cu proprii ochi.

Asa ca dupa 2 ore de stat cu burta la soare in iarba si flori de primavara cu parfum de munte, undeva in podisul Babadagului (nu zicem, sic!), departe de suflarea manelistilor de la poalele dealului, ne-am urnit putin zoriti de niste nori indecisi si am dat fuga sa vedem cetatea Libida.

Drumul este perfect din toate punctele de vedere. E vorba de DN 22D, care face legatura intre DN 22 si DN 22A (drumul dintre Harsova-Topolog-Tulcea). Vei trece prin paduri, zone cu serpentine, peisaj de stepa, peisaj de munte… Directia: Slava Rusa, localitate aflata la doar cativa kilometri de Babadag, la sud-vest de acesta.

Cum vii dinspre vest, se face un drum de pamant la dreapta, chiar la intrarea in satul Slava Rusa. Il urmezi cu incredere, ocolind prin dreapta casutele pricajite care par a rasari chiar in drum. Odata ocolite, vei descoperi o mare movila tuguiata, care de fapt e chiar cetatea. Bine… asezarea se afla de fapt sub movila de pamant.

Aparent nespectaculoasa, pentru ca a fost decopertata doar partial, cetatea te rasplateste insa imediat cu cele mai frumoase ziduri romane pe care ne-a fost dat sa le vedem pana acum. Totul e sa o iei la pas prin dreapta movilei de pamant si le vei vedea.

Intreaga zona este de o frumusete incredibila, caci in fata zidurilor cetatii se intind campuri cultivate, iar la orizont se vad dealurile impadurite. Aici, de 2000 de ani timpul curge la fel, nederanjat de nimeni.

Libida, scurta istorie

Fiind cea mai intinsa cetate din Dobrogea acelui timp, cetatea romano-bizantina Libida si-a dobandit calitatea de civitas/oras, si nu doar de simplu sat, din teritoriul ei facand parte si alte cateva sate sau asezari, unele regasite pana in zilele noastre.

Dintre ele: Vicus Novus, o comunitate de veterani si cetateni romani, Vicus Petra, sat cu cea mai evoluata organizare interna din Dobrogea – care avea 3 primari si 2 casieri – si inca trei asezari, cele de la Topolog, Turda si Closca.

Asezata la poalele muntilor Pricopanului, intr-o zona chiar si astazi inca impadurita, cetatea era strategic asezata pentru pasunat, viticultura si albinarit, ocupatie de altfel specifica spatiului dintre Dunare si Marea Neagra.

In satele atasate Libidei se aflau bastinasii cetatii proprietari de pamant si veterani carora, mai tarziu, statul roman le-a incredintat cu titlu definitiv proprietati de pamant. Satele erau foarte avansate, de exemplu in Vicus Petra existand si un edificiu termal!


In Libida s-au intalnit in inscriptii purtatori de nume indigene si romane, cetateni romani civili si un veteran. Dar zona a fost si un important centru monahal crestin timpuriu. Calugari sciti s-au stabilit aici intr-unul dintre primele complexe monahale ale acestei zone. 1600 de ani mai tarziu, acest complex monahal, abia descoperit, a fost distrus cu buldozerul de catre niste sefi de santier coltosi la cap care, dorind sa teraseze zona la ordinul unui francez, au considerat ca zidurile cu pricina incurcau grozav planurile lor.

Se pare ca astfel ar fi fost distrus cel mai vechi complex monahal de pe teritoriul tarii noastre, datand din secolul al IV-lea. El facea parte dintr-o zona arheologica mai ampla, cuprinzand vestigii din mai multe perioade istorice: paleolitic, eneolitic, prima epoca a fierului, epocile romana, romano-bizantina si medievala.

Revenind un pic la cetate, Libida se intinde pe aproximativ 24 de hectare si a fost descoperita destul de tarziu, in 1988, desi ruinele ei se afla la doar 50 de metri de casele din satul Slava Rusa.

Chiar daca fondurile si conditiile au fost destul de vitrege cu munca arheologilor, pentru noi, simpli turisti, ruinele ramase pot fi inca suficient de impresionante, mult mai impresionante decat cada lui Olimp sau piatra din Grecia pe care si-a pus fundul Alexandru cel Mare.

In speranta ca nu te-am intristat prea tare, da o fuga la aceasta asezare Libida! Chiar si numai pentru a-i acorda atentia pe care o merita istoria ei. Poate cine stie, arheologii vor primi din nou fonduri iar movila de pamant care acopera deocamdata cetatea se va da la o parte, dezvaluind o asezare cu siguranta cel putin la fel de spectaculoasa ca cetatea Histria, sau ca oricare dintre cetatile antice grecesti, romane si genoveze aflate la mai putin de 1 ora de mers de aici.

Citeste si:

27 Responses to Libida, orasul roman din Podisul Babadagului

  1. Pingback: bogdan

  2. Pingback: xplorio

  3. Pingback: Neliniştitu'

  4. Pingback: radu oltean

  5. Pingback: xplorio

  6. Pingback: radu oltean

  7. Pingback: PB

  8. Pingback: FLightman

  9. Pingback: zvoner

  10. Pingback: FLightman

  11. Pingback: Anna

  12. Pingback: Blogul de vacante » Blog Archive » Dobrogea

  13. Pingback: Proiect4: Cetatea (L)Ibida, Dobrogea | Blogul lui Bobby Voicu - alpha beta version

  14. Pingback: Jak

  15. Pingback: vlad

  16. Pingback: xplorio

  17. Pingback: Bogdan

  18. Pingback: Bogdan

  19. Pingback: Romeo

  20. Pingback: Dublu de Dobrogea | impresii din lumea mare

  21. Pingback: Blogul de vacante » Blog Archive » O zi prin Dobrogea. Cetatile Libida si Enisala.

  22. Pingback: Dobrogea, Dobrogea… « Gallenus

  23. Pingback: iulia

  24. Pingback: admin

  25. Pingback: Cetati la Marea Neagra, Romania | Xplorio

  26. Pingback: Maria

  27. Pingback: Cetatea Ibida, jud. Tulcea | Despre sufletul meu

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close