Histria – cetatea grecilor de la Marea Neagra

Daca iti vei face concediul pe litoral, iar masina iti permite, iata o propunere: cetatea Histria.  Adica doua-trei ore petrecute cu un mare folos.

ruine

Traseul e simplu: din Mamaia mergi spre nord, pe drumul de langa mare: Navodari, Corbu, Sacele, apoi dreapta catre Histria. Drum alternativ: Constanta, Ovidiu, si apoi dreapta spre Sacele-Histria, dupa circa 20 de km de la Constanta (aveti semn).

Minunat ar fi sa incluzi Histria intr-un traseu mai lung, care sa includa si Jurilovca, Babadagul, cetatea Enisala si Tulcea, insa mare atentie la drumul dintre Jurilovca si Babadag, altfel de o frumusete rara, dar rupt cu desavarsire! Pana la Histria si chiar mai departe, la Jurilovca, drumul este bun.

cetatea Enisala  poteca  maci

Inscrisa pe 13 Februarie 2007 pe Lista Patrimoniului European, Cetatea Histria este considerata cea mai veche asezare urbana din tara.

Conform istoricului Eusebius, colonia greaca Histria (Istria-Istros-Dunarea) a fost infiintata in jurul anului 657 i.e.n. de catre negustorii si navigatorii greci care doreau relatii comerciale cu triburile bastinasilor geto-daci.

histria_131.jpg  histria_01.jpg  histria_03.jpg

Bastinasii ofereau miere, rasina, grane, peste sarat si piei de animale, iar negustorii aduceau in schimb mirodenii, obiecte de podoaba, ulei de masline si vinuri.

Histria a cunoscut o frumoasa dezvoltare aproape 1300 de ani, ca multe alte orase cu deschidere la mare, incepand cu sec. VII i.e.n. si pana in sec. VII e.n., cand, in epoca romana-bizantina, cetatea a fost distrusa in final de atacurile avaro-slave si parasita treptat de locuitorii sai. Evident, existenta cetatii a fost plina de suisuri si coborasuri, fapt care a dus la o dezvoltare in trepte.

histria_07.jpg  histria_06.jpg  histria_04.jpg

Si acum, pentru cei interesati, o istorie succinta a perioadelor Histriei:
Perioada greaca, sec. VII i.e.n., in care Histria este cunoscuta ca oras cu o structura simpla, cu acropola (sau zona sacra) in care sunt prezente temple ale zeitatilor grecesti precum Zeus si Afrodita, si asezarea civila, inconjurat de cate un zid de incinta, fara sa pretinda a fi insa un zid de aparare prea serios, cum probabil suntem obisnuiti sa le vedem la cetatile fortificate.

histria_02.jpg  histria_05.jpg  histria_08.jpg

Urmeaza perioada cand, dupa o distrugere mai puternica suferita catre sfarsitul sec. VI i.e.n., se ridica un nou zid de incinta care reduce din suprafata orasului. Histria renaste, adera la un regim democratic, isi intensifica comertul, se bate moneda proprie; Sfarsitul sec. IV i.e.n. se confrunta cu noi valuri de triburi scite care incearca sa se stabileasca in sudul Dunarii si cu conflicte interne ale cetatilor pontice. Urmeaza refacerea si inflorirea Histriei, si se stabilesc aliante importante pentru acele timpuri.

histria_10.jpg  histria_11.jpg  histria_16.jpg

Sec. I e.n. cunoaste conflicte greco-romane cu rasturnari de situatie din care, in final, castiga regele geto-dac, Burebista, si care ia sub stapanirea sa cetatea. Dupa moartea acestuia, Histria trece sub stapanire romana.
In sec. II si III e.n., urmeaza perioada romana, o perioada de inflorire pentru oras, in care apar edificii termale si retele stradale pavate cu piatra, conducte de apa si canalizare, cartiere ale cetatenilor bogati, temple religioase romane. Zidurile de aparare devin mai puternice.

histria_12.jpg  histria_17.jpg  histria_15.jpg

Sec. IV – VII e.n. reprezinta perioada romano-bizantina, cu bazilici crestine timpurii, piete publice, magazine, cartiere de locuinte rezidentiale. Forta economica orasului este in crestere insa nu si forta militara. Astfel ca, din cauza atacurilor repetate si violente ale triburilor gotice venite din vest, dinspre Carpati, locuitorii sunt obligati sa-si restranga zona urbana la incinta care este vizibila si astazi, si sa continue negotul maritim, incercand, practic, sa prelungeasca existenta Histriei. In final, locuitorii cetatii sunt nevoiti s-o abandoneze, nu in ultimul rand si din cauza colmatarii golfului marin si transformarii acestuia in lac.
Cetatea Histriei vede iarasi lumina zilei in 1914, datorita sapaturilor arheologice realizate sub supravegherea istoricului si arheologului Vasile Parvan. Din pacate, desi muzeul este frumos amenajat, toata zona este pustie de turisti.

histria_09.jpg  marea.jpg  histria_14.jpg

Recomandare: nu te rezuma la muzeu. Coboara spre malul lacului (care seamana cu marea) si plimba-te de-a lungul lui. Vei simti din plin istoria unui loc in care civilizatia a incercat sa prinda radacini inaintea timpurilor, pe un pamant blestemat de istorie.

histria_18.jpg  histria_19.jpg

Daca textul nu te-a convins, atunci arunca un ochi pe imagini. Sper sa ne vedem mai des acolo! 🙂
Pentru mai multe informatii aveti la dispozitie link.

Citeste si:

8 Responses to Histria – cetatea grecilor de la Marea Neagra

  1. Pingback: Xplorio.ro » Litoral romanesc 2008. Partea intai.

  2. mariana c. says:

    si eu voi ajunge aici.abia astept.sunt studenta la fac de geografie ceea ce imi permite sa vad o multime de obiective turistice din tara si nu numai.felicitari pt art.toate cele bune.

  3. xplorio says:

    te invidiez 😛
    multe succese!

  4. Pingback: Xplorio.ro » Valul lui Traian. 1200 de ani de istorie

  5. paul says:

    am fost chiar alaltaieri … se merita chiar daca pretul de intraere este 12 ron muzeu + cetate.
    simti ca te intorci in timp. (atentie la serpi eram sa calc unul )

  6. cristi says:

    Este incredibil. Am fost anul trecut, am stat 5 ore, am avut noroc si de un ghid extraordinar. Pacat ca nu este accesibila oricui dar mare pacat ca nimeni (din cei care ar putea – si ma refer la programe turistice care sa includa vizitarea cetatii)nu face nimic. Inca o data, este incredibil.

  7. xplorio says:

    cu placere, adrian constantin

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close