Frankfurt, cu senzatii si impresii

Pentru ca zvonurile privind frumusetea Frankfurtului ne-au calmat din start entuziasmul, am ales sa il vizitam ingaduitori, fara a ne astepta la vreun spectacol istoric al cladirilor.

Asemenea multor alte orase germane, si Frankfurt a fost cosmetizat la incheierea razboiului cu cateva sute de bombe care practic l-au escavat, ca sa le intre bine in cap nemtilor ca nazismul e o idee deosebit de proasta. Ei au priceput lectia, s-au ridicat din moloz, s-au scuturat si au inceput tacticos reconstructia. Doar ca, oarecum venita dintr-o alta lume, noua generatie de arhitecti abandonata de muza inspiratiei si cam rupta de traditie, a ridicat constructii de sticla si metal ce zgarie norii, transformand orasul intr-un OZN cazut printre bijuterii arhitecturale incapatanat ramase chiar si dupa obuzele aruncate de americani.

frankfurt_10

Aceasta lume veche este atat de restransa incat intr-un tur plimbat de 3-4 ore se poate spune ca vezi cam tot ce se poate vedea. O harta poate ajuta sa nu te ratacesti inutil.

Ni s-a recomandat sa coboram la statiile centrale de metrou – Hauptwache respectiv Konstablerwache. Asa ca aterizati aici, ne-am plimbat un pic pe zona pietonala Zeil – un fel de Lafayette parisian cu mii de turisti si mari magazine – iar apoi am colindat stradutele spre Romerberg, unde practic se concentreaza vechiul Frankfurt ramas.

Peste raul Main am ales sa traversam podul Eiserner si sa cascam ochii la cele 2-3 stradute cochete ticsite cu taverne (un pic cam orientale din punctul meu de vedere), ascunse oarecum pe zona dintre podurile Alte Brucke si Ignatz Bubis. Dupa cum arata zona, pare a fi frecventata de tinerime dupa orele 20:00…

Am preferat terasele pietei Romerberg unde, in mod ciudat, desi vorbim de Germania, zona asta centrala este de-a dreptul lipsita de… berarii! In schimb, gasesti cafenele la greu si japonezi garla!

La un moment dat, cu picioarele scurtate de atata mers si murata de ploile scurte si zdravene prinse la Frankfurt, am fost aproape nevoita sa ma refugiez intr-o cafenea cu brand american aflata pe o straduta germana cu iz medieval unde am baut un… espresso italienesc… Blasfemie, stiu!

Deci da, atentie la echipamentul de turist atunci cand vorbim de vestul Europei, unde ploua cand ti-e lumea mai draga si apoi te trezesti cu arsurile unui soare sclifosit! Detest umbrela, prefer hanoracul si haine in 2 straturi pentru a nu muri de frig/ cald inutil, plus niste ochelari de soare pe care sa ii fatai la ochi in functie de mersul norilor pe cer. Caci ruperea de nori alterneaza, din 5 in 5 minute, cu un soare nebun asezat pe un cer cumplit de albastru.

Frankfurtul este un oras al contrastelor pe care poti alege sa-l placi sau nu. Desi pare a nu-i pasa prea tare de turistii rataciti prin labirinturile stradutelor de oras suprapopulat, Frankfurt continua sa traiasca cu turistii lansandu-i de capul lor: fara marcaje ale obiectivelor turistice, casele medievale nepromovate, foarte putine indicii (vezi nume de strada si cam atat) si informatii mai deloc.

Si cu toate astea, jumatatea feminina a cuplului xplorator a trait extazul acestui oras – multi probabil vor bombani auzind asta… 😛

Pe fundalul unui zgomot de macarale permanent bombanitoare m-am lasat inghitita de ‚Valurile Dunarii’ valsate de un acordeon dibaci si romanesc, pierite apoi intr-o muzica divina a unui saxofonist cu ochelari prafuiti si degete inghetate, el insusi fermecat de ecourile daruite de bolta podului vechi de piatra ce-i transformau muzica intr-o simfonie care trecea prin inima si ti se oprea in stomac. Caci dincolo de aglomeratia ce pulseaza in tot orasul, pe malurile raului Main viata de aici se asaza intr-o alta realitate… M-am plimbat pe malurile sale preluandu-i ritmul relaxat al parcurilor pline de biciclisti, alergatori, cititori sau plimbatori de catei, lasandu-ma purtata in lumea acestui Frankfurt dual.

Am asteptat de la el doar cladiri cenusii de sticla si vacarm de metropola, dar i-am descoperit si oaze de liniste si aer de medieval. Nu am habar daca acest medival e intretinut de germanii sai sau daca nu cumva, tot ironic, pleiada de turisti americani, europeni si japonezi sa fie cei care i-o mentin. Pentru cat timp, habar n-am.

Cam acestea au fost senzatiile mele de turist ratacitor. Raman datoare cu informatiile despre obiectivele turistice (nu-s multe), transport, cazare si preturi, si pentru care voi reveni curand 🙂

Citeste si:

3 Responses to Frankfurt, cu senzatii si impresii

  1. Maria says:

    Superb, ca orice oras din Germania ! Nu am vizitat Frankfurt-ul (poate pentru ca nu sunt prea multe obiective turistice ), dar dupa ce am admirat aceste frumoase poze o sa-mi planific pe viitor un week-end prelungit in acest oras civilizat.

  2. O descriere frumoasa, facuta cu talent, a unui oras care nu este prea ofertant dpdv turistic. Felicitari, Madalina!

  3. xplorio says:

    multumesc, venind de la tine nu pot decat sa oftez incantata ca ai ‘trecut’ p’aici 🙂

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close