Dunarea de la Sucidava la Orsova

Dunarea cu imaginile sale selenare la intalnirea cu Oltul nu fac decat sa ne arate de cata imaginatie artistica poate da dovada acest duh de fluviu rege.

Dunarea si Oltul

Iar incursiunea in lumea satului dunarean face parte din povestea calatoriei prin Romania. Sate rupte in doua de sosea, localnici cu o teribila sete de socializare, case curate, saracute, ingrijite. Copii. Biciclete. Carucioare. Iar in satele de pe malul Dunarii, intr-un mod aparte, timpul curge agale, ca si fluviul.

Dunarea si Oltul

Undeva pe malul sau, langa Corabia, daca opresti masina, te intorci brusc in timp, intr-o lume a sucilor si a romanilor, unde pietre vechi de 2000 de ani spun povestea cetatii Sucidava.
Asezata pe un fost brat al Dunarii desecat intre timp, Sucidava (‚Cetatea sucilor’) a fost pe rand, capitala unui trib geto-dac, apoi asezare civila romana cu o comunitate de cel putin 3000 de suflete, iar apoi cartier militar.
Cursul transformarilor sale a fost firesc, conditionat de fluviul caruia ii si datora existenta.
In anul 328 e.n., pe timpul lui Constantin cel Mare, a fost construit si inaugurat unul dintre cele mai lungi poduri din antichitate, lung de peste 2,400m, – Podul peste Dunare, facut din piatra si lemn.
Existenta unui asemenea pod implica, evident,si o strategie de aparare si control al vadului peste Dunare. Asa a aparut in sec. IV-VI castrul militar de la Sucidava, dotat cu turnuri de observatie, santuri si ziduri de aparare. Asa cum se obisnuia, acolo unde exista chiar si o simpla unitate militara romana, era un musai existenta respectabilelor bai cu centrala termica si incalzire prin pardosea.
Cetatea avea si o mica biserica paleocrestina, strazi pavate si fantana secreta aflata la o adancime de 12 metri, functionala si astazi, cu izvor permanent, esentiala in aprovizionarea cu apa pe timp de asediu.

Cetatea Sucidava

Administrativ, Sucidava a fost integrata imperiului roman in sec. II, ramanand parte a imperiului si dupa retragerea aureliana din anul 275, importanta lui crescand odata cu constructia podului peste Dunare intre Sucidava si Oescus din timpul lui Constantin cel Mare.
In secolele care au urmat cetatea a cunoscut un sir lung de atacuri, distrugeri si refaceri ale fortificatiilor, existenta ei incetand in jurul anului 600, in urma distrugerii de catre slavii aliati cu avarii.

Cetatea Sucidava

Putin mai jos, la capatul unei stradute a satului ce pare infundata, se pot observa inca ruinele podului de pe malul romanesc, complet ignorate.
Fantana secreta a fost descoperita din intamplare de catre hotii de caramizi. Tunelul este bine amenajat, poti admira bolta originala, iar apa e chiar buna de baut si astazi. Cand cobori prin el chiar te simti in urma cu 2000 de ani.
In afara de termele si fundatia basilicii paleocrestine, tot aici poate fi vazut si sicriul in care au fost descoperite oasele unui om de aproape 2 metri (intr-o perioada in care oamenii abia atingeau 1.60m!), precum si un mic muzeu la iesirea din cetate. Toate sunt cufundate intr-o liniste si o priveliste asupra luncii traversata candva de lungul pod peste Dunare.
Intrarea este penibil de ieftina, 2 lei de persoana (adica 50 de eurocenti), dar din pacate nu prea ai ce sa cumperi ca suveniruri ori ca materiale informative. Toate piesele importante din cetate sunt expuse in muzeul din Corabia.
Tot drumul spre Cazanele Dunarii este o betie. Noi ii spunem “Riviera ratata a Romaniei”, caci este un loc de o frumusete care ar atrage zeci de mii de turisti daca ar fi exploatat cum se cuvine.

Cazanele Dunarii

Asezarea Drobeta Turnu-Severin s-a dezvoltat in apropierea castrului roman Drobeta, devenind un oras de rascruce a drumurilor pe uscat si pe apa care duceau la nord si la sud de Dunare. In timpul antichitatii romane a devenit primul centru urban din regiune si al treilea din provincia Dacia, dupa Sarmizegetusa si Apullum (Alba-Iulia de astazi). In timpul lui Adrian (121 e.n.) orasul a fost declarat municipiu, iar in timpul lui Septimiu Sever (193 e.n.) a fost ridicat la rangul de colonie, ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetatenii Romei.
Nu am putut rata nici pauza de la Orsova, chiar daca orele curgeau iar distanta ramasa continua sa ne ameninte oboseala. Senzatia atmosferei? Una demna de Nisa! Asa imi sangereaza inima stiind ce minunatii detinem si continuu suntem faultati si nelasati sa le valorificam inteligent, cu gust…

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close