Drumuri transilvane: Sighisoara si Biserica din Saros pe Tarnave

Daca tot era musai sa ajungem la o nunta ungaro-romana, am plecat zilele trecute intr-un weekend prelungit la Sighisoara, unde de data aceasta am decis sa si innoptam. Si pentru ca drumul prin Brasov chiar nu ne ispitea cu nimic, am ales varianta de la Bucuresti prin Buzau – Nehoiu – Intorsura Buzaului – Bod – Halchiu – Rupea – Saschiz – Sighisoara.

Traseul este demential, atat de frumos incat, daca ar fi mai verde si mai putin ars, ai crede ca te afli in Alpii elvetieni. In fine, scazand din ecuatie oamenii si practicile ancestrale de ardere a campiilor, tot iti mai ramane de vazut o gramada de frumuseti. Pe langa pustiul drumului serpuitor, am apreciat si calitatea foarte buna a asfaltului, foarte bun chiar si pentru o masina din clasa mica. Sunt si sate, e adevarat, care iti taie viteza de la 100 la 50 km/ora, dar merita vazute pentru ca sunt chiar faine!

Ajunsi in Sighisoara dupa 5 ore, am innoptat la pensiunea Joker, pe care o recomand oricui doreste centrul aproape, o masa bunicica la restaurantul pensiunii, o camera luminoasa cu tot ce-i trebuie si conexiune wireless. 100 de lei pe noapte, foarte bun raportat la calitatea prestatiilor.

Locuri de cazare in Sighisoara gasesti destule. Spre deosebire de alti ani, Sighisoara este plina de pensiuni si hoteluri, unele mai mult decat decente. Pentru servicii de 3 stele, iti pot scoate din buzunar atat cat te poate tine: incepand cu 80-100 lei pe noapte pana la 230-250 lei pe noapte.

Pentru cine doreste, exista si pensiune cu 60 de lei pe noapte, pensiunea Chic. Acolo am acostat cu multi ani in urma, si am fost multumiti. Avantajul este pretul pentru doua stele si dimensiunea camerelor. Dezavantajul il reprezenta, la un moment dat, baia si dusul la comun. Se pare ca acum s-a rezolvat problema ‘la comun’. Cine a fost acolo in ultima vreme, sa zica. Locatia este fix langa gara si autogara, si poate fi convenabila in masura in care mergi cu trenul, ai tone de valize si esti nevoit sa fii in gara cu noaptea in cap.

Ce poti vedea in Sighisoara, am scris in mai multe randuri, poti gasi aici o intreaga descriere. In plus fata de cele deja mentionate, as spune ca orasul a explodat de pensiuni, restaurante si localuri, insa in continuare nu sunt suficiente pe cat ar trebui sa existe intru-un centru turistic. Nu e nici pe departe forfota de turisti la care ma asteptam, iar pensiunile sunt mai mult pline de grupuri ale companiilor venite pentru traininguri.

Sa nu crezi ca te vei calca pe picioare cu oamenii veniti sa se plimbe pe pavajul Sighisoarei medievale… Nu ca m-ar fi deranjat asta, insa ma gandeam ca s-ar fi putut profita mult mai mult de pe urma singurului nostru oras medieval locuit. Ce poti vizita intr-o zi in zona Sighisoarei? Deocamdata noi ne-am rezumat la doua cetati, Saschiz si Rupea, si o biserica fortificata din Saros pe Tarnave.

Biserica Fortificata din Saros pe Tarnave

Se afla la vreo 25 de km de Sighisoara, in localitatea cu acelasi nume, si este atestata documentar ca cetate de prin secolul XIV. Biserica fortificata este in stil gotic cu elemente renanscentiste la unele portale. Se ajunge usor, urmand drumul dintre Sighisoara si Medias si cascand ochii dupa indicatoare in centrul satului Saros pe Tarnave.

Candva aceasta zona a avut zilele ei de glorie, Biertanul de langa functionand timp de aproape 300 de ani (1572-1867) ca sediu al Episcopiei Evanghelice, fiind reprezentativ pentru intrega zona de colonizare saseasca din Transilvania si favorizand astfel construirea uneia dintre cele mai puternice cetati taranesti din zona transilvaneana in jurul bisericii fortificate.

Biserica fortificata din Saros pe Tarnave este astazi numai o umbra a acelor zile, dealurile din imprejurimile fortificatiei, odinioara acoperite de vita-de-vie si paduri, ajungand sa fie invadate de populatiile noastre nomade. Imediat dupa caderea comunismului, sasii au parasit comuna si implicit Romania si au plecat in Germania. Casele abadonate sunt marturii ale unor zile frumoase, cu sateni gospodari si gust pentru frumos.

Azi esti intampinat insa de cete de copilasi cu muci la nas si mainile intinse sa-ti cerseasca. Nu sunt rasista, chiar ma doare sa stiu ca sunt oameni nemancati si desculti in satele acelea, dar totodata ma doare sa vad si decaderea unei zone candva o frumusete, acoperita acum de pet-uri, corturi ori maghernite de chirpici de unde rasar, cu ecou, omniprezentele si iubitele manele.

Complexul arhitectural medieval este alcatuit din biserica si centura de fortificatie, fiind amplasat in centrul asezarii, pe deal. Zidul de incinta a fortificatiei arata foarte bine, desi turnul bisericii are o crapatura urata longitudinala. Biserica actuala, inalta si foarte racoroasa, dateaza din perioada goticului tarziu, iar amvonul, sculptat in piatra, reda puternice influente germane.

Stilul imbina elementele renascentiste cu contributii baroce, provenite din Europa Centrala, datand de prin secolele XVI-XVII. Slujbe nu se prea mai tin aici, iar atmosfera este ciudata, o combinatie dintre lumina care cade vertical si zone aflate permanent in intuneric.

Accesul in interior spre biserica se face printr-o scara acoperita cu trepte de lemn, solide inca, lunga de 30 m, si care porneste din piata centrala a satului, de langa turnul paznicului.

La fel ca majoritatea bisericilor fortificate din Transilvania, biserica din Saros pe Tarnave si-a conservat bine aspectul initial, conform documentelor, iar astazi continua sa mai fie folosit ca si loc de inchinare de catre sasii veniti in vizita la rudele ramase.

Paznicul bisericii are cheile bisericii fortificate, il rogi frumos si te lasa sa intri chiar in incinta unde, discret, iti indica si o micuta cutie de donatii. Interiorul fortificatiei nu este foarte accesibil, fiind ocupat de gospodaria paznicului, care este insarcinat si cu trasul clopotelor. Iar chiar daca initial ma intrigasem un pic de transformarea ei in proprietate privata, uitandu-ma la mutrisoarele nevinovate si manutele agatate de poarta strasnic inchisa de la zidul bisericii, m-am gandit ca, probabil, asta este si motivul inca-existentului edificiu: lacatul si placuta inscriptionata ‚Caine rau’.

Din pacate, foarte multe nu poti afla de la paznicul caruia, ori pentru ca i se impleticeste limba de la impartasania prelungita de fiecare duminica dimineata, ori pentru ca vorbeste foarte prost romaneste, nu ii poti intelege cuvintele.

Citeste si:

6 Responses to Drumuri transilvane: Sighisoara si Biserica din Saros pe Tarnave

  1. Vladut says:

    Frumoasa zona intr-adevar, eu am stat la o pensiune la Danes, si de acolo am vizitat cateva obiective din zona. Impresia mea e aceeasi: zona de vis, istorie incarcata, potential enorm, infrastructura la pamant, tigani cat cuprinde… am fost de asemenea si pe la Viscri, ca era relativ in drum, si acolo aceleasi senzatii. Doar Biertanul este un pic mai rasarit si mai turistic, poate pentru ca e patrimoniu UNESCO, dar altfel e jale. Richis-ul are un pseudo-drum de acces ca daca da o ploaie cred ca acolo ramai, iar la Copsa Mare, neavand un 4×4 efectiv mi-a fost frica sa ma duc la cum arata drumul…

    Toata povestea si cu impresiile mele aici:
    http://vladut.net/blog/index.php/2010/05/22/21-24-mai-2010-danes-sighisoara-cetati-f?blog=5

  2. Pingback: Sighisoara in imagini

  3. Pingback: Biertan in imagini

  4. Nemeth Attila Cristian says:

    Si eu am fost la Sarosul pe Tarnave venind de la Biertan unde am avut intradevar ce vedea dar cand am ajuns la Saros siam vrut sa vizitez frumoasa biserica am putut patrunde doar in curte si mai departe…lacat ,m-am multumit doar cu niste poze facute din exterior in scurt timp fiind incojurat de puradeii ce PARAZITEAZA aceasta zona.De ce nu se introduce si aceasta biserica in circuitul turistic la fel ca Biertanul sau alte biserici? De ce atata indiferenta? Celor care se ocupa de treaba aceasta nu le pot spune decat:RUSINE lasati pe altii mai capabili.

  5. valah says:

    Noi, valahii, suntem o natie distructiva, in esenta, nu una constructiva ca a sasilor sau a ….. No, stiti voi(Pai “sa moara capra vecinului”, nu despre “distrugere” zice?)!
    Poate avem norocul ca istoria s-o “coteasca” un pic, in alta directie!

  6. Pingback: România din țara secuilor și a sașilor. 5 locuri de neratat

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close