Drumuri dobrogene

V-am zis ca m-am indragostit de drumuri dobrogene? Nu? Ei, va zic acum. Dar o sa va zic si de ce. Pentru ca altfel o sa-mi sariti in cap, bineinteles, zicand ca sunt atatea alte zone din Romania in care un sofer se simte ca in Paradis. Asta pe langa alea, multe, in care se simte putin mai jos, mai la smoala, da’ nu despre ele e vorba aici.
Drumuri in Dobrogea

M-am indragostit de Dobrogea pentru ca are drumuri multe si bune. Dar mai ales pustii. Drumuri care o brazdeaza dintr-o parte in alta si care iti ofera surprize peste surprize. Daca este sa ai ghinon, vei da si peste unele dintre cele mai proaste drumuri romanesti ever. Pana si acestea sunt insa de o frumusete rara, care le separa destul de mult de celelalte drumuri romanesti. Pentru ca Dobrogea este un taram aparte. Cat de aparte?

Foarte. E de ajuns sa treci Dunarea pe Autostrada Soarelui si sa nu urmezi drumul 22C pana la Constanta, inghesuit in nori de fum si ambuteiaje interminabile (da, da, se apropie!). Ci s-o iei la rondul de la iesire spre stanga, spre Rasova, Ion Corvin, Adamclisi si apoi Negru Voda, Mangalia, sau de ce nu, de la Ion Corvin spre Ostrov. Tot atatea drumuri superbe in Dobrogea.

Despre aceste drumuri am mai scris, aveti linkurile mai sus. Dar am descoperit un alt drum, la fel de spectaculos. Imediat de sub podul de la Cernavoda o luati la stanga, catre oras, il traversati si iesiti fain frumos spre Seimenii Mici. Aici nu intrati in sat, ci cotiti vartos spre dreapta, pe soseaua nationala (da, satul ala are sosea de centura!). Si apoi urmati drumul spre Capidava. Dupa ce admirati ramasitele cetatii, aveti curajul de a o lua spre Horia si apoi Saraiu. Soseaua e foarte buna.

In fata cetatii Capidava Cetatea Capidava Luntre, langa Capidava

Camp de maci Drumul spre Topalu si Horia Campuri langa Topalu

Drumul 22A care duce spre Topolog este in stare perfecta. Si e pustiu. Iar el da, la randul lui, in drumul 22D, care in afara unei portiuni cu ceva gropi, este si el in stare perfecta. Bon, ajungeti la un sat numit tot… Horia. Iar de aici, posibilitatile sunt nelimitate.

Noi am luat-o cu un Fiat Sedici 4×4 spre Greci, dar nu pe drumurile nationale, ci plimbandu-ne pe drumurile de carute de pe la Fantana Oilor, Ostrov, Peceneaga. Cel mai rupt era drumul dintre Ostrov si Peceneaga. Voi nu faceti ca noi, decat dupa ce se repara drumul.

Spre Ostrov Langa Ostrov Spre Peceneaga

Pasari balacindu-se in Traian Pasari balacindu-se in Traian Garla, Traian

In schimb e musai, daca aveti un 4×4, sa o luati in sus, traversand Muntii Macinului, pe drumul care urca din Horia spre Luncavita, trecand prin Hamcearca si rezervatia Fagilor-Luncativa. Padurea respectiva e de fapt una de tei, iar placerea de a fi in mijlocul salbaticiei este greu egalabila. Drumul forestier este in buna stare, mai putin insa in zona inalta, unde veti da de 2-3 km cu gropane bune. Sau rele, ma rog…

Muntii Macinului, langa DN 22D Muntii Macinului DN 22D, intre Cerna si Macin

Muntii Macinului, crestele Pricopanului Drumul Luncavita Hamcearca Lac langa Horia, langa DN 22D

Si daca aveti chef, continuati-va drumul spre Tulcea (E 87 sau DN 22), privind frumusetea Dunarii in stanga si culmile tesite ale Macinului in dreapta. Oprirea la Niculitel e recomandata doar pentru pasageri, da?! La Tulcea aveti ce vedea, iar drumul dintre acest port si Constanta este in stare perfecta.

Intr-o lume perfecta, as fi zis ca de la Babadag sa incercati sa vizitati si Enisala, cetatea venetiana de la Lacul Razim. Din pacate drumul era complet bombardat data trecuta cand am fost, asa ca-l lasam pe anii viitori. Ei bine, drumul dintre Enisala si Jurilovca, de-a lungul tarmului lacului Razim, desi e rupt din pacate, iti ofera in schimb niste peisaje de o frumusete rara. Oare cand l-or renova?

Daca ati plecat din Bucuresti si vreti ca excursia de o zi sa se sfarseasca tot la Bucuresti, atunci odata ajunsi aproape de Sibioara faceti dreapta spre Mihail Kogalniceanu, apoi continuati spre Cuza-Voda, iesind in DN 22C mai repede decat va asteptati. Soseaua e in stare acceptabila, chiar buna pe alocuri. De acolo si pana la Autostrada mai e putin, nu va grabiti sa depasiti degeaba.

Veti fi parcurs peste 700km intr-o singura zi, in Romania, intalnind insa foarte putine masini, foarte putine camioane, foarte putini nesimtiti. Veti fi doar voi si drumurile serpuind la nesfarsit, dealurile terasate, viile, livezile, peisajele de stepa, stufarisul, lanurile de grau si de maci, florile de toate culorile (la inceputul verii), ba chiar si crestele unor munti extrem de vechi. Un mic safari de o zi, care sa-ti umple sufletul o saptamana.

Drumurile dobrogene pot fi, intr-adevar, un bun leac pentru alienarea oraseanului de rand. Incercati-le!

LATER EDIT: Tot despre aceste drumuri ascunse scrie superb si Justbride pe blogul ei 🙂

Citeste si:

21 Responses to Drumuri dobrogene

  1. Grigore Buluc says:

    Drumurile dobrogene sunt ceea ce sunt tocmai pentru ca sunt “foarte putine masini, foarte putine camioane, foarte putini nesimtiti”. Lucrul asta se va schimba insa daca vor fi in continuare promovate.
    Noroc ca nu are nimeni drum prin partea aia, pentru ca nu e nici mare, nici munte, altfel s-ar umple cu gunoaiele lasate de “turisti”.
    Sunt zone inapoiate, in care natura infloreste pentru simplul motiv ca nu sunt populate. E nevoie sa va reamintesc ca singura zona cu adevarat protejata si verde din lume este Cernobilul?
    Asa ca, dragi oraseni, v-as fi recunoscator daca ati ramane in orasele voastre prafuite de ciment, plastic si sticla, pavate cu castraveciorii lasati de patrupedele de companie ale celor mai distinsi dintre concetatenii vostri.
    Pentru ca v-ati nascut la oras, nu veti sti niciodata ce inseamna sa simti pamantul viu, abia udat de ploaie, sub picioarele goale. Si nici copiii vostri nu vor sti.
    Veti sti numai de McDonald’s, vacante de cateva zile in Grecia, home theater cu 8 canale si restaurante cu mancare proasta si preturi exorbitante undeva la etaj in centrele celor mai poluate orase.
    Frumos drum ati ales …

  2. xplorio says:

    Stai linistit, ca nu se va buluci nimeni pe aceste drumuri.

    Te invit insa in Creta, sa vezi acolo cum sate uitate de lume acum 10-15 ani traiesc astazi foarte bine din turism, si asta pentru ca turistii au gasit drumuri excelente care ii duc acolo.

    Viata satului merge inainte, insa un pic mai bine, fara sa fie nevoie de invazii de Mc Donaldsuri sau alte asemenea. Viata satului de acolo, desigur.

    La noi, satul moare in picioare, si asta o stii mai bine decat mine 🙂

  3. xplorio says:

    Ah, si inca ceva: nu fii prea sigur ca un orasean nu stie ce-i aia pamant viu, udat de ploaie, sub picioarele goale. Doar ca, atat de rar fiind momentul acela, e in stare sa-l pretuiasca toata viata.
    E destula lume desculta in Romania, si fara niciun sens 😉

  4. Te cred !
    M-am nascut la Macin ! 😀

  5. Vlad says:

    Un post despre o zona foarte interesanta si un set foarte bun de idei de plimbare, desi pentru o zi e cam forja. Sper sa mai ajung si eu cat de curand pe acolo, am mai citit despre Niculitel, mtii Macinului si alte chestii interesante in zona. Anul asta am facut un singur traseu, asa mai pentru turisti de weekend din Bucuresti: Bucuresti-Calarasi(bac)-Dervent-Pestera Sf.Andrei-Adamclisi-Cernavoda.
    Iar pentru curiosi aici sunt impresiile: http://vladut.net/blog/index.php?blog=5&p=39&more=1&c=1&tb=1&pb=1#more39

  6. xplorio says:

    Frumos post, Vlad!
    Iti mai amintesti cumva cat a costat bacul? Ca noi am uitat complet….
    Si zi mersi ca nu ai fost pe bac cu o ditamai roata tirului langa tine. Sa vezi tu atunci senzatii si impresii!…
    Noi initial, odata urcati pe bac cu masina, nu credeam ca s-ar mai fi putut pune problema ca tirul care astepta la rand sa fie traversat o data cu noi :((
    Giiiiizzzz, am fost plini de adrenalina, pt ca nu am mai apucat sa iesim din masina si timp de 5 minute cat s-a chinuit tirul sa ‘acosteze’ langa noi am trait senzatia calcatului pe cap cu o roata mare cat meganelu’ nostru…
    Pana in final, ne-am amuzat teribil iar eu am ajuns la o concluzie certa: nu voi putea ajunge niciodata sofer de tir!

  7. rexkroki says:

    drumul dintre Babadag si Enisala este foarte bun iar peisajul este fantastic… Nu ratati o excursie pana la ruinele de la Enisala…

  8. Ion V says:

    Frumos articol si interesante replici. Eu cunosc mai mult zona de nord a Dobrogei asa ca as propune si un traseu care sa fie batut cu piciorul. Pentru asta totusi trebuie sa ajungeti cu un mijloc de transport la Turcoaia si apoi sa urcati (pieptis sau pe drumul de macadam) pina pe virful Iacobdeal (341m) ce este deasupra carierei din Turcoaia. Daca prindeti o si senina se vede foarte frumos in jur pina la Braila si Galati, virful fiind despadurit. La fel mai puteti ajunge cu masina in pasul Priopcea (Intre Macin si Cerna) si de acolo pe jos la virful Priopcea (410m) care ofera si el o perspectiva deosebita asupra zonei. In comuna Cerna puteti vizita casa memoriala a lui Panait Cerna. Pentru cei interesati am si o harta a zonei in format electronic

  9. xplorio says:

    Hmmm, provocari, a?
    Pai sa stii ca ne-am propus sa facem mai multe trasee la picior, ca ne-am cam lenevit de tot…
    Super-faine ideile tale!
    Multam mult de sugestii! 🙂

  10. Vlad says:

    xplorio,
    Din pacate nu mai stiu exact cat a fost bacul, dar sigur a fost nesemnificativ, ceva de genul ~15ron/masina. Cand am fost mai erau cu noi si niste prieteni cu motoare si ei au platit si mai nesemnificativ, ceva de genul 5RON/motor. Nu cred ca aia cu bacul sunt pusi neaparat pe profit… desi poate acum in sezon estival se poate sa profite si ei!

  11. Flavia says:

    Imi pare ca aici in Dobrogea e concentrata mai multa istorie decat in tot restul tarii. Pe traseul din sud mi s-a parut ca eram in afara timpului. Cand am ajuns in valea unde e pestera Sf. Andrei parca ajunsesem acasa.
    Ma bucur ca mai au si altii ochi sa vada ce inseamna “tara cea buna”. Eu pe taram dobrogean simt cum prind putere, cred ca daca s-ar organiza aici excursii pentru copii, acestia ar creste mai buni si ar fi mai echilibrati.

  12. ANE says:

    Pentru ca tot va plac excursiile in zona Turcoaia.Exista un lac in Iacobdeal. Ceva ce nu stiu cei care il viziteaza este aceea ca , vazut de sus din zona muntelui, are forma de inima.Toamna isi schimba culoarea si devine maron, primavara , prin martie se schimba in verde , iar in august este albastru ca cerul.Este un loc minunat de care eu si sotul meu ne-am indragostit pe loc.

  13. Psycho says:

    Desi fac drumuri frecvente prin Dobrogea – partea de nord (cam aglomerat, camioane, dumul incepe sa capete ‘onduleuri’, limitari si la 40km/h datorita acestor denivelari), am fost uluit de peisajele de pe traseul Giurgeni-Vadul Oii – Harsova – Daieni – Cerna. Imediat ce iesi din Harsova, pomii de pe marginea drumului par luati din peisajele Dambovitene. Drumul este lin, pustiu, mai apar cateva concentrari de gropi, dar nimic de speriat. Urmeaza o zona de macadam (acceptabil). Peisajul incepe sa semene cu cel din Delta (stufaris, pelicani…). Asta se intampla prin vara lui 2007. Imi pare rau ca nu am facut poze, dar am ajuns acolo din intamplare.

  14. Pingback: Marius Sigheti » Pe motor prin Dobrogea – ziua 1

  15. Pingback: Pe motor prin Dobrogea – ziua 2Marius Sigheti | Marius Sigheti

  16. daniela says:

    superb site, superbe proiecte, felicitari! imi plac si fotografiile si textele. daca ma gandesc bine, merita un link in blogroll 🙂 . cat mai multe expeditii, ca sa aflam ponturi noi!

  17. Pingback: Top 12 obiective turistice Romania

  18. silviu says:

    comentariul d lui buluc este lipsit de relevanta . Acei tarani autentici care au simtit pamantul sub picioarele goale sunt de 10 ori mai nesimtiti ,lasa in urma gratarelor de week end munti de gunoaie si polueaza fonic cu muzica infecta . Campez de ani buni in parcul national muntii macin , e bestial sa te trezesti dimineata pe varful tutuiatu …..si am adunat gunoaie de pe urma localnicilor …..asa ca sictir tarane !!!

  19. mihaela says:

    eu sunt din oras si ma simt ofensata de tonul primului comentariu. Avand in vedere ca pierd zile nopti si timp liber scriind un blog despre frumusetile Romaniei, incercand tocmai sa descurajez asa zisul “turism” superficial. Fara orase nu ar exista educatie si am trai toti in epoca de piatra. Si nu ma refer la McDonalds si alte nimicuri enumerate ci la educatia adevarata. Ca “frati” romani trebuie sa ne respectam unii pe altii, tarani, oraseni
    Scuze ca am deraiat dar mi-a stricat chefu’.. in fine, Dobrogea e o zona pe care vreau s-o explorez in detaliu, e plina de surprize

  20. Pingback: Trasee de weekend. Sau de mini-vacanta. - Xplorio

  21. Pingback: Constanta la Pas, intr-o pauza pe litoral - Xplorio

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close