Curtea Domneasca de la Targoviste. Turnul Chindiei

O ultima oprire in Muntenia a fost si cea mai bogata in istorie, atat de bogata incat cele 2 ore petrecute la Curtea Domneasca de la Targoviste au fost insuficiente pentru a ne patrunde pe deplin de toata importanta acestei cladiri.
Si cand spun ‘cladiri’, ma refer la toate constructiile din acest perimetru de circa 3 hectare, cladite una peste alta in timpuri si epoci diferite, intr-un perpetuu ciclu al ridicarii si distrugerii, al pacii indestulatoare si al razboiului si arderii violente.
Ajungi aici usor, urmand Calea Domneasca, in fapt drumul care unea vechea capitala a Tarii Romanesti, Targovistea, cu mai noul Bucuresti. Si asta, pentru ca Targovistea a avut un statut de resedinta domneasca, alaturi de Curtea de Arges si mai vechiul Campulung.
Sunt multe scrise pe internet despre istoria Curtii Vechi de la Targoviste, insa eu o sa imi permit sa citez dintr-o carte needitata in timpurile noastre, si anume din Romania asa cum era pana la 1918, ghid istoric si turistic scris de… Nicolae Iorga, o carte care ar trebui musai reeditata pentru a intelege cum s-a prefacut Romania in ultimii 100 de ani. Iata ce scria Iorga cu un secol in urma:
“Mai departe, dupa desfasurarea stradei Domnesti, curata si cu casele cuviincioase, apare Biserica Domneasca, o cladire adeseori arsa si prefacuta, putin schimbata pe din afara, in aceasta ultima infatisare a ei, si incununata cu trei turnuri mari ce se indeasa unul in altul. Apoi, chiar langa dansa, cuprinsa parte in curtea bisericii, parte in a noului spital, Curtea Veche.
Acum se vad, din acest rar monument al arhitecturii noastre laice, incapatoare, trainice si modeste – dupa insasi firea poporului nostru – numai pivniti adanci, unde, in puterea unui contract cu primaria, bragagii sarbi si-au facut ghetariile, odai mari si mici, care n-au niciodata mai mult decat trei pareti si carora li s-a spulberat de multa vreme acoperisul si li s-a naruit fruntea paretilor; apoi o culme prin care se crapa doua feresti moarte. Un mare turn rotund, al Chindiei, de unde se pandeste focul, arata in mijloc zidurile-i prefacute in veacul trecut. Iar, in dreapta si in stanga, despartind curti, intrand in case mai noua, cu sau fara spoiala varului, boltindu-se peste strade urate, stramte, noroioase sau plangand in singuratatea pustie, acele ziduri de caramida trainica, pusa in lung si in lat, imbinata cu bolovani, inaintea carora seimenii [ostasii domnesti] turbati de bielsug au oprit pe batranul patriarh Matei [Basarab], stapanul lor si domnul tarii.
De atunci inainte, de la uciderea sfetnicilor de capatenie ai domnului care zabovise prea mult intre ai sai [1653], de la inchiderea portilor cetatii inaintea celui ce se cuvenia sa-i aiba cheile, de la moartea lui Matei in mijlocul parerilor de rau, ca un blastam apasa asupra vechiului scaun de domnie. In 1655, la Bucuresti, seimenii secera ca graul copt capetele celor mai multi dintre fruntasii tarii: lacomia lor despoaie casele si pangareste bisericile, care raman cu paretii goi. Peste trei ani, Preda Brancoveanu e taiat aici, in “casele domnesti”, de armasul paganului Mihnea-voda. Peste cateva luni, beslii turcesti ai aceluiasi tiran arunca pe ferestile care s-au facut tarna pe urma, trupurile zugrumate ale multora dintre cei ramasi in viata, si dorobantii le calca in picioare, pe cand odaile rasuna de cantecele de triumf ascutilte ale muzicii turcesti.
Apoi calaii se dusera si ei, spre pribegie si nenorocire. Strajile parasira locurile lor de paza. In curtea macelurilor se facu liniste, liniste. Sindila putrezi, si caramizile cazura in salbateca impleticire a buruienilor, crescute din pamantul framantat cu sange.
Dar iata ca soseste domnia de bielsug si stralucire a lui Constantin Brancoveanu. Pompa stapanirii se intoarce iarasi in odaile cu totul prefacute. Sunt din nou sfaturi, serbatori, muzici; cu toate ca, in vremea de injosire si supunere, zidurile nu se mai apara. In toamna anului 1713 vin inca la Targoviste, in vremea culesului viilor din deal, batranul voievod, doamna, coconii, nurorile si micii nepotei, impreuna cu obisnuitul alai. Dar, la Pasti, aceiasi oaspeti veseli pornesc, cu cenusa pe cap, spre temnitile si pietele de ucidere ale Constantinopolei.
Curtile domnesti se inmormantara iarasi, si an de an incheieturile lor de piatra se desfacura. Spiritul plecaase de pretutindeni si nu mai era nici o mila pentru amintiri…”

In fine, Iorga continua povestea cu refacerea turnului Chindiei (ridicat initial chiar de Vlad Tepes) de catre Bibescu-Voda, precum si cu distrugerea curtii domnesti in cutremurul din 1803, dupa care a urmat abandonul si starea de lucruri deplorabila de pe la 1911, cand vizitase Iorga ruinele, cu depozite de gheata si case de mahala printre ruine.
La vreo 50 de ani dupa cele scrise de Iorga, intreaga zona a fost curatata si cercetata arheologic pe indelete, fiind reconstruite anumite parti pentru a avea macar o idee despre maretia acestor palate domnesti, ridicate intr-o zona in care jafurile si arderile navalirilor otomane aveau loc de cel putin 2-3 ori pe secol. Astazi, Curtea Domneasca din Targoviste este probabil una dintre cele mai bine organizate obiective turistice de la noi, completa cu ghid si indicatoare care iti explica ce vezi si de ce vezi.
Merita vizitata pe dinauntru si Biserica Domneasca, fie si numai pentru a admira frescele cu chipurile domnitorilor romani pe post de sfinti, precum si diverse tablouri ireverentioase la adresa turcilor, precum cel in care domnitorul roman este servit la masa de un turc. Ma rog, acestea erau relativ ascunse de ochii care puteau turna la Inalta Poarta, iar ulterior n-au mai contat, sub domnia fanariotilor.
Musai sa dati o fuga la Targoviste indiferent ca locuiti in Bucuresti, Ploiesti, Pitesti sau chiar mai sus, spre locurile Brasovului, pentru ca veti putea vedea nu doar Curtea Domneasca si Turnul Chindiei, ci si Muzeul Tiparului din aceeasi incinta, precum si casele de targoveti de pe Calea Domneasca si din imprejurimi, multe dintre ele adevarate bijuterii arhitectonice. Dar despre ele, revenim cu alta ocazie.

Am ajuns aici in cadrul campaniei Redescopera Romania, un proiect Petrom, impreuna cu BCR, DaciaRomtelecom, Paralela 45 si Muzeul Taranului Roman.

Citeste si:

3 Responses to Curtea Domneasca de la Targoviste. Turnul Chindiei

  1. Pingback: Munte: alternative la Valea Prahovei

  2. Pingback: 1 Mai si sarbatori. Sugestii. - Xplorio

  3. Pingback: Targoviste. Curtea Domneasca de la Targoviste. - Xplorio

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close