Cum sa redescoperi traditiile

Vorbeam intr-un post scris cu ceva timp in urma ca in Romania lucrurile merg si bine.

De pilda, in perindarile noastre am experimentat atat turismul facut dupa ureche, cat si bunavointa localnicilor de a face lucrurile ca la carte. Am trait sa vad pensiuni inimaginabil de urate si nepractice, dar am trait si rasfatul unor gazde care au stiut sa imbine bunul gust cu specificul local.

Caci da, unul dintre lucrurile mai exotice pe care ti le poate oferi turismul rural este atmosfera satului romanesc. Cel neaos, care te transfera in viata taranului roman.
A gospodarului care isi ingrijeste placut vitele, care isi iubeste pamantul si ii respecta recolta, a gospodarului pe care seara il vezi cum, rupt de spate, isi aduce laptele proaspat muls din care urmeaza sa isi faca smantana ori casul ori branza. Noi am avut momentele astea traite undeva in Bucovina, intr-o gospodarie curata ca lacrima si cu o femeie zvarluga pe care nu o voi uita niciodata.

Sunt foarte multe lucruri nedescoperite inca privind satul romanesc, astfel ca este binevenita initiativa Napolact de lansare a unui concurs prin care isi provoaca consumatorii sa faca o calatorie prin satele in care isi are originea branza maturata a Napolactului.

Bine, producatorul recunoaste asa, neoficial, ca prima gura care a gustat branza de Nasal a fost a unui grof cu inima pietroasa. Despre acesta legenda spune ca devenise furios tare afland de complotul catorva tarani impertinenti care i-au furat din branza pe care apoi, cu grija, au ascuns-o intr-o grota numai de ei stiuta din apropierea satului Nasal.

In final groful a recuperat-o, insa intre timp aceasta se stricase si isi schimbase chiar si culoarea intr-un galbui rosiatic. Desi initial era deranjat tare de mirosul acelui cas stricat, curiozitatea burtii lui ar fi fost mai puternica decat simtul sau olfactiv, si asa ca s-a apucat sa o guste. Fascinat de gust si grozav de mandru de comoara sa profund mirositoare, isi servea toti musafirii de neam ales cu aceasta delicatesa culinara, vestea ei raspandindu-se repede. Din fericire pentru noi, groful cel hain nu mai este, insa grota Nasal, sic ca da 🙂

Uf, sunt atatea povesti frumoase in satele din Romania, guri sa vorbeasca avem nevoie si ochi sa le doreasca! Mi s-a facut dor de inca un tur de Romania!

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close