Cu catelul in vacanta!

Pentru ca animalele noastre fac parte din familie si tot mai des alegem sa calatorim cu ele, va trebui sa luam in serios binele, confortul si siguranta lor, fie ca alegem masina sau avionul. In principiu ne vom referi la catei, pisicutele preferand in general transportorul. Indiferent de personaj insa, principiile raman aceleasi: siguranta animalului si a pasagerilor implicit.

Asadar, de ce anume ar trebui sa tinem seama atunci cand mergem cu masina?

1. Pentru un caine de talie mare sau medie, ideal ar fi ca el sa fie transportat in portbagajul unei masini break, adaptat sau izolat cu o plasa de restul masinii care sa poata asigura atat siguranta pasagerilor in caz de accident (cand in lipsa centurii de siguranta corpurile pot deveni proiectile), cat si siguranta si confortul cainelui care se poate misca mai lejer pe o zona plana decat pe o bancheta ingusta.

2foto Picia cu familia ei in Germania, sursa Asociatia Robi

2. Daca masina nu este break, indicata ar fi solutia unui ham suficient de lejer pentru a-i permite cainelui miscarea, atat cat sa nu ajunga peste umarul soferului ori, mai rau, peste zona de cotiera si schimbator de viteze…

dogs-in-car

3. In cazul unui tovaras ‘mignon’ si neastamparat, transportorul poate fi solutia optima pentru toti pasagerii masinii, inclusiv pentru catel. Nimeni nu-si doreste sa devina minge de ping-pong prin masina sau peste fereastra. In plus, in caz de accident, chiar si catelul poate fi astfel protejat, nu doar stapanii.

4. Daca nu avem nici masina break, nici ham, nici transportor, atunci cineva trebuie sa stea pe bancheta din spate impreuna cu cainele. Persoana va avea centura de siguranta pusa iar pe parcursul drumului va stapani cainele si ii va limita plimbarea pe bancheta si accesul catre sofer. Evident, nu e deloc ideala aceasta varianta, insa e mai sigura decat cea in care animalul e lasat de capul lui topaind prin masina.

5. Nu este indicata hranirea catelului inainte de calatoria cu masina. Nici noi nu ne-am simti confortabil in masina cu burta plina. In plus, cainii sunt mult mai expusi incidentelor de voma pentru simplul motiv ca, din cauza accesului limitat la fereastra, sistemul vestibular al urechii interne responsabil cu echilibrul ii este afectat, alarmand intregul corp si provocand eliberarea stomacului.

In plus, chiar daca drumul dureaza foarte multe ore, nu va ingrijorati – pana la moartea prin inanitie trebuie sa treaca vreo 3-5 saptamani 😉 Oricum, in principiu, din instinct cainele va refuza sa manance.

6. Precautia e de aur! Indiferent ca este sau nu genul de catel ratacitor si ametit, indicat este sa ii fie atasat la zgarda (musai zgarda/ ham, da?) un card plastifiat sau un medalion cu numele lui si numarul vostru de telefon. Apropo, chiar si copiilor le puteti pune o bratara la manuta cu datele de contact ale parintilor – am vazut asta intr-un parc de distractii aglomerat din Germania si mi s-a parut foarte inspirata masura de siguranta 🙂

7. NU lasati NICIODATA cainele singur in masina cu geamurile inchise. Daca totusi situatia o impune, intredeschideti unul din geamurile la care el are acces cat sa-si strecoare nasul, si de asemenea puneti in bordul masinii numarul vostru de telefon pentru cei care considera ca este nevoie sa va atentioneze cu privire la vreo situatie neplacuta (catel agatat in geamul masinii, plin de voma sau lesinat…). Este recomandabil sa nu fie lasat singur mai mult de 5-10 minute.

8. Capacitatea de rezistenta a unui caine la drumul cu masina este de maxim 4 ore. Asa ca trebuie sa va rezervati scurte pauze de aer si APA. Cel mai bine ar fi ca bolul de apa sa ii fie dat afara, intr-un loc linistit, fara balans de miscare.

Cum transport cainele cu avionul?

1. Este absolut esential sa avem la zi carnetul de sanatate al animalului (vaccinat, cipuit si preferabil foarte sanatos) conform cerintelor sanitar-veterinare ale tarii de destinatie. Autoritatile unora dintre ele solicita perioada de carantina, iar altele sunt atat de drastice incat, la un simplu vaccin omis, veterinarul are dreptul sa recomande eutanasierea. Stiu, suna inspaimantator, tocmai de aceea e musai sa cunoastem toate aceste detalii, iar cel mai indicat ar fi sa discutati cu medicul veterinar sau ONG de protectie a animalelor familiarizat cu toate aceste proceduri.

2. Trebuie sa ne interesam exact care sunt si conditiile de cala ale companiei de avioane aleasa pentru evitarea dramelor.

3. Daca ne stim companionul cu rau de miscare, veterinarul va trebui sa prescrie pastilute de greata: sunt valabile si pentru masina, si pentru avion, in ultima situatie putand fi dat chiar si un somnifer slab. Repet, doar veterinarul poate recomanda asta. Daca talia catelului permite calatoria cu avionul fara a fi nevoie de transportor in cala, inseamna ca el ne va insoti ca ‚bagaj de mana’. Cu alte cuvinte, nu are voie sa fie lasat liber prin avion sau tinut in brate, ci tinut in transportor intre scaune. Sa nu ne incapatanam si sa tinem cont de indrumarile stewardesei. Un calmant sau un sedativ este recomandabil si in cazul cainelui hiperactiv. Din nou, la sfatul veterinarului.

4. Acareturile la bagaje 😀 – carnet de sanatate, bol de apa, de mancare, pastilute, jucarie de ros… in definitiv, ca membru al familiei, si el are dreptul la o vacanta frumoasa, in care sa poata alerga in voie si sa adulmece natura.

Have fun! 🙂

Citeste si:

4 Responses to Cu catelul in vacanta!

  1. Pingback: Cu catelul in vacanta! - REVISTE

  2. Caro merge mereu cu noi! Fericitul de el, de cand l-am adoptat, a fost de doua ori cu noi in Grecia. El e cuminte, asa ca sta liber, in spate, cu exceptia unor drumuri mai grele, cand il legam. Facem pauze regulate, pentru a-l scoate din masina si nu il lasam niciodata singur in masina mult timp. Daca trebuie totusi sa ramana singur o perioada scurta de timp, avem grija sa ii lasam geamurile putin deschise si, pe cat posibil, parcam masina la umbra.

    Cand calatoresti cu cainele e mai greu (dar nu imposibil) sa gasesti cazare unde sa te primeasca cu el.

  3. xplorio says:

    Absolut corect! aspectul cazarii cel putin in Romania e un test al nervilor.
    Noi nu am gasit pana acum nici un hotel, pe litoral de pilda, care sa permita cazarea cu animale de companie… ironia a fost sa dam telefon de confirmare (inspiratie, na!) unuia care afisa acceptul, iar raspunsul a fost ca oficial da, insa neoficial nu se accepta. Le-am explicat ca don’soarele noastre sunt educate si nu vor fi lasate singure in camera, insa raspunsul a fost ferm: NU. Rusinica. Le-am cerut sa revizuiasca atunci serviciile afisate daca nu sunt capabili sa se achite de ele, caci legal eu aveam dreptul sa beneficiez de ele.
    Tot asa, la munte gasisem o pensiune unde chipurile erau acceptate animale, insa conditia ne-a blocat complet: animalul avea dreptul la… cotetul pensiunii 😛
    Mai asteptam, lucrurile poate vor mai evolua…
    Oricum, punand deoparte problema cazarilor, pe mine altceva m-a inspaimantat: lejeritatea cu care stapanii isi accepta catelul tropaind prin masina. Sunt acelasi gen de oameni care isi lasa copiii sa stea pe scaunul din fata, agatat si agitat in spatele soferului samd. Deloc nu isi pun problema unui posibil impact (sau pur si simplu o frana ‘la mort’) cand orice corp lasat liber devine proiectil in spatiu inchis.

  4. Adriana says:

    Sincer si eu le-as pune copiilor mei o bratara pentru ca mi-ar fi chiar frica sa nu cumva sa ii pierd!

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close