Cramele Halewood. O degustare de vinuri pe Valea Prahovei

Mergand pe Valea Prahovei si trecand prin micuta statiune Azuga putini dintre noi ne-am gandi ca pasim pe drumuri batute candva de trasurile cu butoaie de vin duse cu grija catre pivnitele casei regale din Peles! Caci da, cramele Rhein din Azuga reprezinta cea mai veche locatie din Romania unde s-a produs fara intrerupere vin spumant dupa metoda traditionala (champenoise), furnizand Casei Regale vin linistit si spumant.

halewood_01

Familia saseasca Rhein era o familie veche stabilita in Romania in jurul anilor 1200 in zona Brasovului, ai carei descendenti au fost proprietari de fabrici de sticla, de branzeturi, de hartie, de cherestea.

Asa ajungem sa ne intalnim in anul 1892 cu Wilhem Reihn care a construit in Azuga o crama de vinuri de suprafata, o constructie rara la acea vreme dar mult mai ieftina decat cea la adancime, cu pereti foarte grosi ce mentin temperaturile scazute si constante.

Cramele Rhein au o poveste puternica in spate, razbind prin cei peste 120 de ani de existenta si mentinandu-si calitatea pana in timpurile noastre. Intre cele doua razboaie mondiale pivnitele Reihn erau deja recunoscute ca fiind furnizoarele curtii regale a Romaniei, capatand o cu atat mai mare rezonanta a valorii.

crama_16

Au rezistat si in anii comunismului, si in anii postrevolutie cand onor vecinii rusi si-au inchis piata de import, miscare ce a dus la micsorarea productiei de vin (auch, ce deja-vu :P).

In 2006 a aparut investitorul Halewood iar in luna aprilie a aceluiasi an a fost relansata marca Rhein Extra, cea mai veche si recunoscuta marca de spumant produs in Romania, recapatand statutul de furnizor oficial al Casei Majestatii Sale Regele Mihai pentru vinurile spumante, iar trei ani mai tarziu si furnizor pentru vinurile linistite.

crama_08

De ce ‘vin spumant’ si nu ‘sampanie’? Istoria sampaniei, printre multe alte variante, o gasim in regiunea Champagne intr-o manastire a anilor 1600 cand, accidental, calugarul Dom Perignon a nimerit o sticla de vin fermentata ce, in mod normal, ar fi trebuit aruncata. Gustand-o insa, acesta ar fi spus ca papilele lui s-au bucurat de ‚o ploaie de stele’. Au realizat in timp ca drojdiile responsabile de fermentare erau cele care ii dau buchetul cremos si fin. Asa s-a ajuns la fermentarea a doua a vinului finit care se face in sticla la temperaturi joase (obisnuite oricum pentru acea zona a Frantei), ducand la mult gustata sampanie. Cu cat bulelele erau mai fine, cu atat calitatea era mai buna, aratand ca fermentarea s-a facut complet. Asa ca francezii, baieti destepti, si-au insusit si s-au identificat cu ‚sampania’, motiv pentru care restul producatorilor sunt nevoiti sa foloseasa termenul de ‚vin spumant’ si nu ‚sampanie’ – iar asta n-o mai poate contesta nimeni 😛

crama_05

Pe langa serviciile de crama, ramasa la fel de originala si de placuta, oferta turistica Halewood Azuga cuprinde si o pensiune de 16 camere cu restaurant, camerele denumite sugestiv dupa soiuri de struguri.

Pentru o experienta de weekend, pe bune ca merita incercat! eventual cu o degustarea inainte de toate 😛

crama_29

Vizita cramelor a fost facuta in infotripul #CalatorPeValeaPrahovei, organizata de TurismMarket si sustinuta de Hotel CumpatuEscapade Adventure Park ZamoraCramele HalewoodProduse Traditionale Zamora.

Citeste si:

3 Responses to Cramele Halewood. O degustare de vinuri pe Valea Prahovei

  1. Pingback: Cramele Halewood de pe Valea Prahovei - REVISTE

  2. Adi says:

    Vinul rosu, este bautura care-mi place cel mai mult. Imi sclipesc ochii, atunci cand vad pozele astea. 🙂

  3. Gabriela says:

    Tie iti slipesc ochii, mie imi zambeste intreaga fata cand vad ceva care sa arata asa de bine si mai gaseste si la noi, e placut faptul ca vezi si ceva in plus decat un banal vin si anume o sticla doua de sampanie, dar am face si noi tequila cred ca am fi campioni cu o astfel de imagine.

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close