Cetatea Sucevei. Spoiala Nationala

In ultimele zile am tot cochetat cu gandul de a face un drum la Cetatea Sucevei unde, conform laudelor, lucrarile sale de reabilitare ar fi finalizate in aceasta primavara.

Caci cetatea Sucevei este acel gen de loc despre care avem impresia ca stim multe dar tot mai continuam sa aflam – detalii, legende, intamplari… 🙂 Si unde da, ai tot reveni…

Una dintre cele mai frumoase fortificatii din Romania, cetatea a traversat multe epoci si a adapostit multi domnitori despre care ai fost intrebat la scoala – aici ai ocazia de a respira istoria, nu doar de a asculta plictisit vreo prelegere cu ani si fapte de arme imposibil de tinut minte.

Cetatea a fost construita din piatra nefasonata zidita cu umplutura de piatra legata cu mortar si barne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor in urma tasarii. In pofida asocierii ei cu Stefan cel Mare, ei bine, Petru I Musat este constructorul ei initial care a dorit-o castel fortificat pentru a-i servi ca resedinta voievodala. Datorita lui cetatea este mentionata pentru prima data intr-un document din 10 februarie 1388.

Mai tarziu, Stefan cel Mare, un foarte bun economist si strateg, si-a dat seama de slabiciunile constructiei, dovedita vulnerabila in fata tirurilor de artilerie cu ghiulele de fier, si a dispus consolidarea si fortificarea pentru rolul sau de aparare.

4prinromania_02

Cetatea Sucevei. Sant de aparare cu o adancime de aproximativ 10 metri. Asa arata inainte de renovare

Treptat, urmasii au slabit puterea in fata boierilor nemultumiti si a armatelor invadatoare iar cetatea decade; in 1684 latura de nord se prabuseste in urma unui cutremur puternic.

Un alt cutremur nimicitor l-a reprezentat pelicula ‚Stefan cel Mare’ realizata la cererea Elenei Ceausescu, pentru filmarile careia s-a tras la propriu in zidurile cetatii. S-a incercat apoi o carpaceala a prejudiciului, dictata de la inaltimea Centrului, fara nici o consultatie de specialitate in domeniu.

Cetatea Sucevei. Prin Romania

Cetatea Sucevei. Trecuta prin era de glorie comunista. Asa arata inainte de renovare

Spoiala Nationala

Urmasii comunistoizi sub talpa carora traim noi astazi au continuat aceasta traditie a restaurarii incompetente, dar pe bani multi. Pe zeci de milioane de euro, in cazul cetatii Sucevei nu mai putin de 14 milioane de euro. Teoretic, dupa incheierea lucrarilor cetatea ar trebui sa arate exact la fel ca acum 600 de ani, intocmai dupa modelul arhitectonic al lui Stefan cel Mare.

Doar ca rezultatul acestor lucrari de restaurare este unul comun tuturor fortificatiilor realizate in cursul ultimului deceniu in Romania, de cand edilii au prins gustul fondurilor europene, dosarelor stufoase palmate in licitatii fictive. Adica, cel putin asa spun specialistii, o spoiala nationala.

Caci Romania ocupa ultimul loc pe plan european in ce priveste grija pentru patrimoniu, in toti acesti ani realizandu-se pe bani grei spoieli cu lucrari de mantuiala si restaurari fictive care dau bine in poze dar care se scurg sub prima atingere.

Europenii traiesc din valorificarea patrimoniului conservand si gestionand inteligent vestigiile dovedite deja generatoare de venituri. Dar Nu-Si-In-Romania.

Aici, pe zidurile sale medievale s-a asezat o epidemie de interese, o ciuperca care macina si distruge iremediabil, transformandu-i fortificatiile in butaforii triste, ordinare, ridicole, tipatoare, termopanate, impinse intr-o o mare gaura neagra a nonvalorii.

Iata unul dintre cele mai bune documentare realizat de echipa emisiunii Romania te Iubesc, care incearca sa ne formeze o imagine a starii de jale in care se afla patrimoniul de vestigii din Romania. Consultant este Andrei Rusu – doctor in istoria Romanei si presedinte al Asociatiei Arheologilor Medievisti din Romania.

Va rog sa va faceti timp sa-l urmariti!

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close