Capsa, inima de Bucuresti

E binecunoscuta marea iubire a bucurestenilor pentru cafenele, cofetarii si plimbari la boulevard. Fie ca erau cu dare de mana, fie ca nu, o plimbare in oras se lasa si cu o binemeritata oprire la o cofetarie sau, daca domnii erau singuri, la o cafenea.

Casa Capsa la 1900

Casa Capsa la 1900 Sursa

Inca din 1667 isi face aparitia prima cafenea din Bucuresti, pe vremea lui Radu Leon. In 1882 existau in micul Bucuresti nu mai putin de 35 de cofetarii, cafenele si bistrouri, dintre care cea mai veche si mai renumita ramane Capsa, cea cunoscuta noua si astazi.

Cofetaria frantuzeasca adusa la Capsa

In vara anului 1852, patru dintre nepotii cojocarului Dumitru Capsa, cu pravalia aflata in fata intrarii actuale a Hanului lui Manuc, au infiintat cofetaria “La doi frati, Anton si Vasile Capsa”. Aceasta s-a impus in anii urmatori pe piata, spulberand orice concurenta. Dupa mai bine de cincisprezece ani de la infiintare, fratii Capsa nu s-au multumit cu succesul businessului, ci au dorit ca meseria lor de cofetari sa se perfectioneze, astfel ca unul dintre ei, Grigore Capsa, a fost trimis in Franta sa invete meserie la ‘Casa Boissier”, priceperea lui permitandu-i sa-si prezinte apoi produsele romanesti la Expozitia din Paris.

Treptat, cofetaria a capatat un stil francez, devenind celebra in toata Europa. Pentru ca afacerea lor prospera, in 1886 si-au extins-o cu un hotel si un salon de consumatie – celebra ‘Cafeneaua Capsa’, devenita Mecca scriitorilor si gazetarilor, tesandu-se in jurul ei istorii boeme.

Produsele fratilor Capsa erau dintre cele mai sofisticate, gasindu-se aici fursecuri frantuzesti asortate, bomboane fondante, fructe glasate, precum si creatii speciale dedicate celebritatilor aflate in vizita in Romania sau casei regale – amintesc crema “Princesse” si inghetata “Princesse Marie” dedicate iubitei Principese a Romaniei.

In plus, modul de prezentare al noilor produse era cu totul deosebit si nemaivazut pana atunci de bucuresteni, proprietarii cofetariei facand eforturi deosebite sa aduca “cartonaje” si alte ambalaje sofisticate precum cutii de bomboane, hartie dantelata de la Paris si Viena.

De asemenea, tot fratii Capsa au fost primii care au introdus inghetata si fabricarea ei in Romania, aici, pe Calea Victoriei.

Pentru ca nu se cuvenea ca o femeie sa intre pe taramul discutiilor atat de politice si de serioase ale barbatilor, doamnele si domnisoarele gasisera o solutie ingenioasa pentru a nu li se intrerupe defilarea lor prin fata vitrinelor de pe bulevardul Mogosoaiei: se plimbau tacticoase pe trotuarul aflat vis-a-vis de Capsa, asteptandu-si baiatul sau vizitiul sa le aduca atat de vestita inghetata. Cele de familie instarita asteptau in trasura oprita (fara avariile puse).

Intre timp, domnii scrobiti aruncau ocheade indiscrete pe ferestrele cafenelei, prin ceata fumului de tutun… Aici se nasteau pasiuni neimpartasite, declaratii de dragoste in versuri si proza, Capsa devenind o sursa continua de inspiratie romantica, politica sau toate la un loc 😛

De altfel, Capsa a fost considerat pentru o buna perioada de timp ca fiind destinat exclusiv artistilor, familiilor bogate, scriitorilor de marca si politicienilor vremii sau diplomatilor straini aflati in vizite de lucru in Romania, aici gasindu-se mult adorata ambianta vestica, elevata si aristocratica.

High-life-ul bucurestean si Capsa

Pentru ca Grigore Capsa era membru al Partidului Conservator, clientii fideli erau batranii boieri conservatori si cei mai importanti membri ai Parlamentului. Datorita acestui fapt, ziaristii cei mai importanti veneau sa ia contact cu actualitatea politica. „Aici se puneau la cale marile campanii de presa, farsele homerice facute adversarilor, aici se strecurau insinuarile perfide si sugestiile pentru Coroana”, se scria in ziarul „Curentul” in 16 iunie 1944. In saloanele restaurantului Capsa, dupa reprezentatiile teatrale si terminarea balurilor, o buna parte din protipendada bucuresteana venea aici sa supeze.

Casa Capsa la 1908

Casa Capsa la 1908 Sursa

Clientela hotelului era formata din boierimea si mosierimea care venea la Bucuresti cu afaceri. De asemenea, o serie de intelectuali ai vremii erau clienti. In cafenea puteai vedea aproape zilnic o parte din scriitorii si gazetarii politici, scriitori, ministri: Duiliu Zamfirescu, Tudor Musatescu, Ion Minulescu, Mihail Sorbul, Mircea Damian, Eugen Barbu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Pastorel Teodoreanu, etc.

De altfel, Nicolae Crevedia, tatal lui Eugen Barbu, a lansat si un celebru catren la adresa colegilor sai de breasla: „La Capsa, unde vin toti seniorii/ Local cu doua mari despartituri:/ Intr-una se mananca prajituri,/ Intr-una se mananca scriitorii” 😀

O Marghilomana de Capsa, mon cher!

Cafeneaua era renumita si pentru celebra sa cafea turceasca ‚Marghilomana’, fiarta cu rom sau coniac in ibrice asezate pe nisip incalzit cu carbuni si servita in filigene – cesti foarte mici, fara toarta. Se zice ca reteta cafelei e datorata unui valet al ilustrului om politic Alexandru Marghiloman (1854-1925), unul dintre cei mai mari mosieri ai tarii si mare bautor de cafea. Intr-o zi, aflat la vanatoare, acesta ar fi cerut valetului sau sa i se faca cafea.
Nefiind pregatit cu toate cele, valetul a improvizat, punand, in loc de apa, coniac, astfel nascandu-se celebra cafea „marghilomana“ mult iubita de barbatii seriosi ai Bucurestiului veniti ‚La fratii Capsa’ pentru discutii de importanta capitala.

Multe povesti de capitala asteapta sa se scuture de praf! Pentru doritori, recomandam si povestea unui ilustru roman celebru in Europa si necunoscut in Romania: Raoul Gunsbourg.

Capsa, 100 de ani mai tarziu

Capsa, 100 de ani mai tarziu Sursa

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close