Austria pe valurile Dunarii. Abatia Melk.

Austria este o surpriza in sine.

Odata intrati pe soselele si autostrazile lor, ramai continuu mirat de nebunia dezordonata a soferilor austrieci, de asezarile cochete si drumurile prost intretinute… toate aidoma Dunarii care strabate aceste taramuri.

Caci pe traseul sau austriac Dunarea alterneaza intre molcom si vijelios, inspirand parca zona sa traversata pe parcusul careia intalnesti fortificatii, castele si abatii, unele de-a dreptul fermecatoare, altele aproape inaccesibile, cu orasele perfect creionate la umbra lor.

Melk

De fapt, acest stil de lume e parca omniprezent: o biserica, impunatoare sau nu, cu o piata centrala, cateva terase cochete si cu un centru vechi unde alterneaza cladirile reci si simple cu exploziile florale de la ferestre.
Nici nu poti spune ca-ti place sau nu. Pur si simplu te simti minunat.

Aceasta stare de spirit ne-a dat-o oraselul Melk asezat la poalele abatiei sobre care domina stradutele medievale vesele si relaxate, cu o Dunare asisderea lor – curgatoare, linistita.
Ne-am oprit la o terasa sa ne bucuram de atmosfera placuta a oraselului si de un pranz clasic cu snitzel si cea mai buna bere. Inspirata si placuta experienta.

Melk

Nu insa inainte de a strabate vestitul edificiu baroc ridicat la jumatatea secolului XVIII peste constructia medievala benedictina intemeiata in 1089 pe unul din platourile stancoase ale Dunarii. De la distanta impresioneaza mai degraba prin dimensiuni. Cu toate acestea, cadrul in sine precum si interioarele sunt impresionante si merita vizitate!
Tot aici se afla si biblioteca abatiei care gazduieste o colectie impresionanta de carti vechi, printre care sute de manuscrise medievale.

Asezarile de-a lungul Dunarii au luat nastere in general odata cu venirea si asezarea celtilor, urmati apoi de armatele romane care le fortificau impotriva triburilor germanice venite dinspre nordul Europei. Acestia la randul lor le preluau si le intareau ori le reconstruiau.

Urmasii de astazi sunt veseli. Relaxati ca in multe orase mici, ne-metropole. Traiesc un alt ritm.

Nu ritmul soferilor austrieci aflati pe autostrada, unde ii gasesti surprinzatori, sinucigasi si vijeliosi precum Dunarea suparata. Ci ritmul de orasel – turistic sau nu, silentios si totodata plin de forfota, asemenea fosnetului de paduri trase de Dunare pe drumurile sale.

Daca vreti sa ii cunoasteti cu adevarat, evitati aglomeratiile urbane. Acolo, ca peste tot de altfel, oamenii sunt prea putin reali, deveniti mai degraba efect de metropola. Opriti-va si bucurati-va de veselia lor in micile lor asezari montane si statiuni marcate de personalitatea lor plina de acel farmec dat de mixul de influente si culturi venite din est si vest, din nord si sud, vulcanice si molcome laolalta, precum valurile Dunarii care strabat Austria.

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close