Argamum, Orgame. Cetatea lanii de aur la Marea Neagra

Argamum, sau Orgame sub numele sau grecesc, a fost locul de refugiu al corabiei argonautilor opriti aici sa-si ascunda lana de aur. Cum?! Nu stiati???

Cetatea se afla pe malul lacului Razim, si este vecina de liman cu Enisala. Probabil in timpul vietii lor au fost chiar partenere de schimburi comerciale… merita vizitate impreuna intr-o singura zi, fiind in apropiere una de alta.

Argamum si lana de aur

Argonautii si Lana de Aur
sursa foto www.lombardiabeniculturali.it

Iason, trimis de regele cetatii din Tesalia sa fure lana de aur pazita si zi noapte de un balaur in padurea din Colhida, a intreprins expeditia poruncindu-i lui Argos sa-i construiasca o corabie cu cincizeci de vasle, sub ocrotirea Atenei. Atat corabia cat si marinarii sai si-au capatat binemeritatul nume de Argonauti, nume datorat constructorului vestit in tot Olimpul pentru indemanarea sa.
Dupa un drum aventuros si ajutat de cei cincizeci de prieteni alesi pe spranceana – Castor, Heracle, Tezeu, precum si de iubita sa Medeea, Iason a reusit gaseasca vestita lana de aur si sa o fure; din pacate insa, tatal Medeei si-a trimis flota sa-i urmareasca, silindu-i astfel sa rataceasca indelung prin Mediterana pana hat-departe, in Marea Neagra.
Dupa lungi peregrinari mitice prin Marea Neagra, argonautii au zarit golful cunoscut astazi drept Limanul Razim, au oprit aici si au ascuns lana in cetatea ale carei ruine le putem vizita nestingheriti astazi! Nu stiu insa pe mainile cui a ajuns lana de aur, caci informatiile s-au oprit aici.

Argamum si istoria arheologica

Mai exista si alte voci care, uitand de mostenirea lanii de aur, ne dau in schimb alte detalii ce tin de perioadele mai tarzii. Ca de pilda faptul ca aceasta asezare Orgame a fost intemeiata de colonisti greci veniti din Asia Mica catre mijlocul secolului VII i.e.n. si stabiliti pe malul Marii Negre, azi malul Lacului Razim.

Argamum, Lacul Razim

Aflat la cativa kilometri de Enisala, golful asezarii Orgame era foarte circulat si folosit ca refugiu pentru corabiile comerciale, fapt care l-a tinut si in viata.
In secolul I e.n. cetatea a intrat sub stapanire romana, denumind-o de atunci Argamum.
Timp de 500 de ani cetatea a continuat sa prospere si sa se dezvolte, fiind un important port de escala al navigatorilor si un punct esential in rutele comerciale ce legau bazinul pontic de cel mediteranean.
Sapaturile si cercetarile legate de cetatea Argamum au inceput in 1926 sub conducerea istoricului Paul Nicorescu si au fost continuate ulterior de catre alti istorici si arheologi. Situl arheologic al cetatii se intinde pe aproape doua hectare si jumatate, asezarea avand o suprafata totala de aproape o suta de hectare. Momentan are scoase la iveala doar cateva elemente arhitectonice care ne pot ajuta sa ne imaginam ritmul intens al vietii locuitorilor de atunci – poarta, zid de aparare, cuptoare, cateva strazi acoperite insa de vegetatie, basilici… mare parte din cetate aflandu-se insa in continuare sub pamant, necercetata, din lipsa de fonduri.

Sapaturile arheologice au dus si la descoperirea vestigiilor apartinand diferitelor perioade istorice:
– din perioada arhaica – care o urmeaza in mod sigur pe cea mitica data uitarii :P, cand dateaza o impresionanta necropola a cetatii, urme de locuinte in zona de est a falezei si cuptoare artizanale pentru ceramica;
– din perioada clasica ce scoate la iveala un segment al zidului de incinta, edificii si alte cuptoare situate spre promontoriu, plus grupuri de morminte funerare;
– si epocile elenistica tarzie si romana care au dus la extinderea asezarii in jurul cetatii, dovada facand-o vestigiile aflate dincolo de sistemul de aparare al cetatii romano-bizantine.

Argamum, Lacul Razim

Au mai fost descoperite si alte vestigii unicate, fara a se identifica perioada din care provin: monede, varfuri de sageti confectionate din bronz, delfinasi olbieni folositi ca moneda de schimb, intalniti si in zona Sardiniei, lingouri de bronz sub forma mamiferelor marine.

Argamum si-a încetat existenta in secolul V e.n. din cauza navalirilor repetate ale gotilor, hunilor, avarilor si slavilor, dar si din motive economice cauzate de inchiderea golfului Argamum prin cordonul litoral numit Insula Lupilor, facand imposibila navigatia corabiilor comerciale. Se presupune ca locuitorii s-au mutat in cetatile aflate mai la sud, spre Histria, Tomis, Callatis si chiar Constantinopol.

An de an, fiecare campanie arheologica a adus la lumina noi elemente prin care cercetatorii incearca chiar sa dovedeasca ca Argamum este mai veche decat cetatea Histria. Oricum ar fi, cetatea ramane incitanta!

Argamum si proiectul eco

Tot in zona a avut loc si un experiment privind constructiile “eco”. Proiectul s-a bucurat atat de atentia specialistilor, cat si de curiozitatea turistilor si a presupus ridicarea unor mici edificii folosind materialele de constructie ce se gasesc la fata locului: piatra, stuf, lemn, lut.

Argamum, Lacul Razim

Desi cetatea Argamum nu exceleaza prin multe elemente expuse privirilor turistice – cu toate ca bietii arheologi s-au straduit si au consolidat mai multe ziduri astfel incat interesul publicului sa creasca, vizitarea ei merita incurajata, fie si numai pentru istoria ei si pentru legendele frumoase pe care cu lejeritate le ignoram, lasandu-le altora sa se bucure de ele.

Caci, in definitiv, lumea olimpiana e mare, iar Argamum e purtator de nume olimpian – de ce nu i-am asculta si povestea lui?

Cetatea este vecina de liman cu Enisala, probabil in timpul vietii lor chiar partenere de schimburi comerciale… merita vizitate impreuna intr-o singura zi, fiind in apropiere una de alta. Si in mod sigur, asa cum cetatea Enisala a reusit sa fie amenajata si pregatita valurilor de turisti in numai cativa ani, suntem convinsi ca fondurile vor aparea si pentru Argamum daca noi ca turisti vom incuraja acest interes si justificare ca obiectiv turistic litoral.

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close