4 lectii despre turismul romanesc

Invatate ieri la Medien Holding Conferences, conferinta pe tema amenajarii, reamenajarii si finantarii pensiunilor in Romania.

1. Turismul romanesc are nevoie de premergator

85% din pensiunile Romaniei apartin localnicilor si doar 15% au antreprenori veniti din afara localitatii. Un procent foarte mare dintre ele functioneaza la negru si sunt ridicate si amenajate dupa ureche, lasate la gustul discutabil al localnicilor.

Vorbim de initiative intr-o tara in care se folosc la greu materiale ecologice – aproximativ 20% din locuintele aflate in mediul rural sunt construite din chirpici! – culorile folosite sunt dintre cele mai vii si limita gustului nu este simtul care ne-ar caracteriza in mod firesc.

Lipsa acuta de experienta in domeniul turismului este cea care face ca primul val de investitii personale in turism sa fie un esec de proportii si ca agroturismul roman sa fie facut dupa ureche, cu costuri prea mari atat pentru proprietari cat si pentru turisti, dar si cu rezultate derizorii (nu te mai intorci acolo).

Lipsa acuta de experienta ar putea fi contracarata prin apelarea la consultanti in turism si la specialisti in amenajare, dar…

2. Termenii de arhitect, designer si infrastructura unitara se afla doar in dictionar pentru investitorii din turismul romanesc

O dovada dureroasa ne-o ofera in acest sens statiunea Ranca de pe Transalpina. Aici pensiunile se sufoca una pe alta, inghit soseaua si uita sa aloce spatiu de parcare turistilor care au pretentia sa vina cu autoturismul si nu cu mijloacele de transport in comun (care practic nu exista). Culorile interioarelor sunt de un curaj deosebit, imbinand cu putere rosu aprins, albastru ori verde pe toate directiile incaperilor, o unitate coloristica intrerupta oarecum de carcasa televizoarelor sau privelistea verde a muntelui. Vizitati si ‘statiunea’ Sambata de Sus pentru o priveliste dezolant de similara.

Nu exista nicaieri o abordare unitara, o asociere a proprietarilor si investitorilor in turism in respectiva zona, care sa cedeze spatii si finante amenajarii unitare a statiunilor astfel incat intreaga experienta turistica sa fie pozitiva, pe model european. Dimpotriva, fiecare face dupa cum il taie capul, fara arhitecti, fara designeri de interioare, fara niciun fel de aport de expertiza din afara. Rezultatul este dezastruos.

3. Din fericire, turismul nostru are potential si oameni care stiu ce inseamna valoare si tin cu dintii de calitate.

Pornirea unui business de succes in turism in Romania apartine nebunilor visatori care stiu exact ce vor de la afacerea lor. Indiferent ca antreprenorul alege finantarea din fonduri europene sau din propriile fonduri, aceasta implica actiuni de amploare si alambicate, experienta masiva in servicii si calitate si deschiderea catre o colaborare stransa cu specialisti si consultanti in domeniul bancar, arhitectura si design.

Expresia filosofica neaosa ‘Se poate si asa’ nu exista in aceasta zona de investitii.

Acesti investitori sunt rareori localnici, au dobandit deja experienta ‘in afara’ si apeleaza la specialisti pentru intreg ciclul crearii si mentinerii unei pensiuni turistice: de la proiectare si alegerea terenului si pana la desfasurarea activitatilor de turism.

Tot acesti investitori, desi putini, reprezinta viitorul turismului in Romania si ar trebui sa fie cei sprijiniti.

4. Avem si exemple de reusita, din fericire

Un prim exemplu ni-l da Razvan Antonaru care a apelat la linie de credit si scrisoare de garantie bancara pentru accesarea de fonduri europene in realizarea unui proiect de pensiune in zona Brasovului – ‘Poiana Marului Ranch’. Experienta sa e o dovada ca se poate, iar ceea ce el a realizat poate fi numit succesul unui om din tara lui Kafka.

Ce lectii am invatat de la Razvan: birocratia pe care a reusit sa o razbeasca trebuie neaparat sa fie mult simplificata pe viitor de catre autoritati, daca vrem ca turismul romanesc sa reuseasca sa absoarba realmente fondurile europene in Romania. Problema nu sta la UE ci la functionarii excesiv de zelosi si de incuiati ai birocratiei romanesti, care intervin de nenumarate ori pe parcursul proiectului, nu cu intentia de a-l ajuta, ci cu spaima ca vreun nimic sa nu fie in litera legii, blocand astfel de repetate ori finantarea si urcand stressul antreprenorului la ceruri.

Un alt exemplu de munca masiva ni-l mai da si Madalina Radulescu prin reamenajarea Pensiunii Piatra Soimului si a restaurantului Kuib, parte distincta a pensiunii, aflate in Cumpatu, Sinaia. Spre deosebire de proiectul lui Razvan Antonaru, acest proiect a pornit si s-a desfasurat pe cont propriu, din finante proprii, cu eforturi la fel de titanice si ceva mai putine hartii, ducand la transformarea unui colt al fantomaticului cartier intr-o bijuterie cu eticheta ecologica.

Cine si-a petrecut anii copilariei acolo, si-i poate regasi linistit – iar asta o pot spune si in calitate de client acolo! Elementul cheie pentru reusita acestei pensiuni sta in abordarea pur europeana a proiectului: arhitect prezent 4-5 zile pe saptamana pe santier pentru a supraveghea milimetric aplicarea proiectului, selectia materialelor de calitate, apelarea la solutii de amenajare economice dpdv energetic, crearea unei pensiuni 100% libere de fumat, crearea unui restaurant in care se organizeaza si evenimente literare, ca amintire a faptului ca timp de 40 de ani Cumpatu a fost cartierul scriitorilor in Sinaia.

Concluzia acestor 2 experiente poate fi un dus rece pentru cei care nu inteleg spiritul turismului: o pensiune turistica nu este o sursa de imbogatire subita, ci reprezinta doar o sursa de venit durabil pentru o familie, iar investitorii nu sunt nici pe departe niste oportunisti imobiliari, ci doar nebuni cu acte in regula, care consuma nopti si ani din viata pentru a pompa munca in turismul de calitate, unde omul sa se simta nu doar bine, ci un rasfatat in concediu. Chapeau celor care inteleg asta!

Revenim pe tema solutiilor in turism, cu siguranta!

Citeste si:

One Response to 4 lectii despre turismul romanesc

  1. Pingback: Lectii despre turismul romanesc

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close