Varenna, printesa de pe lacul Como

Varenna a fost una dintre recomandarile prietenilor nostri, asa ca, ascultatori, am inclus-o in traseul nostru de feribot ca prima oprire in drumul spre Belaggio, cu plecare matinala din Menaggio, locul cazarii noastre.

Biletul de feribot costa 4,60 euro/ om, si am fost destul de neinspirati sa ne alegem locuri undeva in spatele puntii, unde am inhalat fum cat pentru o armata de fumatori. Ne-am invatat lectia, asa ca urmatoarele plimbari cu vaporasul au devenit o fericita alegere.

Varenna se afla in unghiul formei de Y a lacului Como, cumva la indemana oricui vrea sa faca un popas aici pentru a se delecta cu stradutele sale intortocheate si terasele asezate fix in buza lacului.



Initial Varenna a pornit ca sat pescaresc in anul 463 e.n., iar mai tarziu a fost atasat comunei Milan. In 1126 e.n. asezarea a fost distrusa de o comuna rivala, si reconstruita apoi cu ajutorul refugiatilor veniti din insula Comacina si stabiliti aici.


Incepandu-ne plimbarea pe promenada, ne-am umplut instant de atmosfera locului.



Inca de la coborare Varenna te intampina cu cochetaria tipica micutelor asezari portuare italienesti, cu nuante viu colorate si arhitecturi nonpretentioase. Treptat, de-a lungul malului, am dat de tot mai multe galerii de arta si magazine de suveniruri care rapesc privirile.





Dureros a devenit atunci cand, dincolo de ele, am fost nevoiti sa ne prelingem pe langa miresmele bucatariilor si teraselor asezate pe marginea lacului, moment in care oh, doamne!, glicemia noastra a luat-o razna cu ameteli. Ne-am amagit cu cate o nebunie de inghetata, impunandu-se sa amanam foamea pranzului si sa nu cedam inca de la ora 11 a diminetii…

Invingatori, am parasit locul ispitelor culinare si am intrat in inima centrului vechi unde, la umbra cladirilor si a copacilor batrani, ne-am facut un plan de bataie cu gps-ul telefonului.

Am inceput sa urcam spre Vila Monastero, renumita ca obiectiv turistic pentru gradinile sale senzationale. Devenita muzeu si gradina botanica, vila Monastero a fost fondata ca manastire in secolul XI. Vizitarea vilei si a gradinilor costa 8 euro/ adult, iar strict cea a gradinilor, 5 euro/ adult.

Pentru ca suntem niste rasfatati ai ghinioanelor, in ziua in care ne aflam noi acolo, portile erau inchise din cauza unei conferinte…

Asa ca am fost indrumati spre alt obiectiv turistic – Castello di Vezio. Si acesta a fost contruit in aceeasi perioada de timp – secolele XI-XII, cu multe restaurari facute de-a lungul timpului. In timpul primului razboi mondial a jucat un rol important in linia de defensiva datorita comunicatiilor mentinute prin intermediul porumbeilor mesageri crescuti aici.
Autor foto Diego Delso, cu link pus aici, pana cand imi dai seama de ce nu reusesc sa editez linkul din poza. Asadar, precum se vede, castelul Di Vezio se afla suus, in varful dealului, al carui urcus dureaza minim 40 de minute, iar asta daca dispui de multa ambitie, conditie fizica si suflu si… V-ati prins, nu? Exact! 😀
Confortul si rasfatul culinar pentru oamenii de noi a fost de nota 10. Ne-am intors la terasa lipita deja de retina inca de dimineata, perfect pozitionata, cu o pizza delicioasa si un vin rezonabil, la care s-au adaugat inevitabila inghetata seria II si cafea no II.


Italianca, proprietara, aflata undeva la granita familiaritatii, era argint viu.

Din fericire, ospatarita romanca care o ajuta, a echilibrat toata atmosfera 😛

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close