Recunosc. Nu m-a atras defel vizita turnului Eiffel, poate si numai de teama nebuniei de la picioarele sale. In schimb am fost fermecata de coltisorul de parc aflat undeva in spatele lui, cu un petic de apa si cateva rate ‘salbatice’, total absente la vacarmul de la 100 de metri mai incolo.

Din pacate nu sunt bancute ca sa-ti poti odihni picioarele umflate si prafuite de atata drum batut, insa poti asculta un pic de liniste si te poti relaxa privind acel mic colt de rai. Apoi, ca si cum ai ridica cortina, pasesti in furnicarul aflat la picioarele Eiffelului. Cred ca ma asteptam sa fie mult mai mare vestitul turn, poate si din cauza filmului cu Jackie Chan :P . Sau poate din cauza ca in Paris aproape orice constructie este uriasa?

Cea mai mica coada de asteptare la bilete dureaza in jur de o ora si jumatate. Multora li se pare putin. MIe nu. Am vazut o gramada prin Paris de timpul asta.

Preturi si alte cele, aici. Un pont: poti vedea jocurile de lumini ale Turnului Eiffel, in orice seara dupa ora 20, care pornesc la fiecare schimbare de ora.



Citeste si:

    None Found