Ofiteri, negustori, evrei, armeni si machidoni, functionari si doctori, ba chiar si foarte multi chiaburi si boieri scapatati abia veniti in Capitala unei tari care traia din plin in Marea Criza, iata o lume demult apusa care a construit poate cele mai frumoase cartiere din Bucurestii anilor ’30 ai secolului trecut.

O lume care poate fi gasita si astazi atunci cand te indepartezi de tumultul dement al miilor de masini de pe marile bulevarde si intri pe stradutele laterale, pline de umbra si de ciripit de pasari, inecate in verdeata si incremenite intr-o curgere mult mai lenta a timpului. Parfumul trandafirilor din gradini si agatati pe garduri te ameteste, teii inceputului de iunie iti mangaie narile iar mierea-ursului te determina sa rupi strengareste cateva flori pentru a le suge sucul dulce din codite, ca atunci cand erai copil.

Nu sunt niste Bucuresti pe care sa ii stie multa lume, desi ei sunt exact ceea ce ar fi trebuit sa fie orasul daca nu intrau buldozerele comuniste sa ii ‘asaneze’. Atatea strazi vechi cu case boieresti sau negustoresti, tot atatea povesti pe care nu le mai stie nimeni, sau pe care unii chiar vor sa le faca uitate cu orice pret… More >