Posts tagged redescopera romania
Redescopera Romania, ziua 3: ruperi de nori
Jun 29th
Acuma, fie vorba intre noi, e mai bine sa nu va uitati la stiri, caci chiar exagereaza. Da, au fost inundatii si ruperi de nori, da’ nu e nici sfarsitul pamantului. Pe de alta parte, sa mergi cu un motociclist dupa tine printr-o perdea de apa e o aventura in sine 
N-am mai vazut niciodata barajul Bicaz cu vanele deschise, dar va asigur ca privelistea e extraordinara: o cascada de 100 de metri nu e ceva ce vezi in fiecare zi. Din fericire, ploaia a stat pe parcursul plimbarii cu masina de-a lungul lacului Izvorul Muntelui, iar starea asfaltului este acceptabila spre buna. Atentie uneori la unele gropi!
Din varful lacului am apucat-o pe drumul spre Vatra Dornei, desi toata lumea ne sfatuise sa nu o facem. Acuma, depinde de masina cu care esti, insa starea asfaltului este acceptabila, gropile sunt plombate, iar singura portiune care te zgaltaie are vreo 3-4 kilometri si este chiar in apropierea Vetrei Dornei. Dar nici aceasta nu este impracticabila, dovada ca motociclistul din expeditie a parcurs-o linistit.
Ajunsi pe cel mai frumos si mai bun drum din Romania, am apucat-o spre Campulung Moldovenesc, apoi facand stanga spre Moldovita si Sucevita. Din fericire, drumul este in continuare excelent, ramanand unul din top 5 drumuri cu serpentine in Romania. Il recomand oricarui impatimit de sofat sportiv. Cu atentie insa, caci uneori mai apar si camioane care abia se misca. Privelistea de la 1100 de metri altitudine iti taie rasuflarea!
In fine, poate ati vazut si la TV, dar cerul s-a rupt si ne-am pomenit cu toti norii direct in cap, asa ca ultima portiune a aventurii noastre de astazi, drumul Marginea – Gura Humorului (alta sosea incredibil de frumoasa, asternuta peste dealuri), a fost parcurs prin apa. Literalmente. Vederea Sucevei ne-a bucurat, de data asta, peste masura.
Continuam astazi cu Suceava, Iasi si tot ce se poate vedea in jurul acestor orase.
Redescopera Romania, ziua 2: Moldova salbatica
Jun 28th
Porniti cu ochii umflati de somn, ne-am facut ca ignoram norii de ploaie si ne-am aruncat catre Cheile Bicazului, acolo unde speram sa dam macar de o geana de soare. N-a fost sa fie asa, Cheile aratand mai lugubru decat le-am vazut vreodata, iar raul fiind mai umflat si mai infuriat decat ne-ar fi placut.
Nu-i nimic, ne-am vazut de drum si dupa o scurta escala la Lacul Rosu (fetele s-au dedat la Kurtos Kolacs) am facut un detur prin Transilvania, felicitandu-ne ca portiunea de dupa Cheile Bicazului pana la Gheorghieni a fost cat de cat reparata, astfel incat nu iti mai rupi masina spre oras. Si drumul spre Toplita e practicabil, ba chiar pe alocuri e cu un asfalt divin. Despre peisaje, puteti vedea pe scurt in galeria foto.
Fermecati de soarele care tocmai isi facuse aparitia, am urcat inapoi in Moldova si am ajuns la Durau, cu un moment petrecut la Palatul Cnejilor. Despre el, mai pe larg intr-un articol viitor. Pornind de acolo, am profitat de dupa-amiaza molcoma si am grabit un pic pasul spre Targu Neamt, loc in care am oprit la poalele cetatii Neamtului.
Poate am uitat sa spun in articolul scris anul trecut despre Cetatea Neamtului ca la inceputul urcusului spre cetate ai de-a face cu producatori artizanali de dulceata si serbet. Noi ne-am facut provizii enorme, pe masura poftei iscate de dulceturile de mure, de afine, de fragi, de cirese amare, salcam, catina si muguri de pin, basca nuci verzi si multe, multe altele.
La poalele cetatii se mananca foarte bine la restaurantul La Cetate, chestie care merita retinuta in ciuda faptului ca ‘formatia’ care muziceste acolo ne-a ‘delectat’ cu un recital de saxofon cantat in stil manea.
Agapia si Varatec sunt poate unele dintre cele mai frumoase manastiri din nordul Moldovei, in schimb Manastirea Neamtului pare a fi un loc mai degraba destinat comertului decat inchinarii. Am apreciat insa modul amabil si placut in care am fost primiti peste tot, desi trebuie sa recunosc ca suntem un grup destul de galagios.
Dupa o incercare zadarnica de a ajunge la cel mai mare lac de acumulare natural din Romania (drumul forestier era rupt la doar vreo cativa kilometri de lac), ne-am permis in sfarsit sa ne prabusim rupti de oboseala in hotel. Care hotel, Centralul din Piatra Neamt, arata saracul ca o fantoma a vremurilor de demult. Curat, ingrijit, cu personal amabil, dar gol si tradandu-si varsta.
Ziua a treia are in meniu traseul Izvorul Muntelui – Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc – Moldovita, Sucevita, Marginea, Voronet – Suceava. Adica… va urma
Redescopera Romania, ziua 1
Jun 27th
Drum lung, ploaie multa, nori dar si o prima intalnire cu contrastele Moldovei: frumusetea uimitoare a dealurilor pline de vii si de pajisti verzi (anul acesta a plouat destul), dar si casele mici si saracacioase ale satelor de la drumurile nationale. Acestea au fost coordonatele zilei de ieri din aventura Descopera Romania.
Pe scurt, pentru ca pe larg voi reveni dupa incheierea aventurii: am oprit la Vulcanii Noroiosi, acolo unde din nou ne-am amuzat pe seama talpii suplimentare de noroi pe care o dobandesti in momentul in care ajungi in locul cu pricina dupa ce a plouat, apoi ne-am continuat drumul spre Focul Viu de la Andreiasu de Jos – un loc in care gazele ies pur si simplu prin toti porii pamantului, iar pe alocuri li se da foc – pentru a ajunge in cele din urma in Piatra Neamt, cu o scurta escala la Conacul Crupenschi, sau mai degraba la ruinele acestui conac tipic pentru boierii moldoveni ai inceputului de secol XX.
Voi reveni pe larg cu privire la toate aceste opriri, insa pana atunci o remarca: drumurile secundare din Moldova sunt rupte si pline de gropi, privandu-te din pacate de posibilitatea de a ajunge in niste locuri care ar merita mult mai multi vizitatori. Si e pacat. In schimb, oamenii din satele mai departate de drumurile nationale sunt parca mai frumosi, mai curati si cu siguranta mai gospodari decat cei aflati in satele lipite de DN-uri. Oare de ce?…
Astazi am plecat pe alt traseu, pe care il veti regasi intr-un post viitor. Maratonul redescoperirii Romaniei continua
http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3hzA0sTI2MDI0sLtxAnA09PCxPPIBczQ-dgI6B8pFm8r4Glh5tnqFGoo4mnl4Gbm7ulhwEEENAdXJSv7-eRn5uqX5AbUQ4Ae83zEA!!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfNzA5NDIzMDI5OEZUQjBJSTg0SVJENjFDUzI!/
Drum lung, ploaie multa, nori dar si o prima intalnire cu contrastele Moldovei: frumusetea uimitoare a dealurilor pline de vii si de pajisti verzi (anul acesta a plouat destul), dar si casele mici si saracacioase ale satelor de la drumurile nationale. Acestea au fost coordonatele zilei de ieri din aventura Redescopera Romania.
Pe scurt, pentru ca pe larg voi reveni dupa incheierea aventurii: am oprit la Vulcanii Noroiosi, acolo unde din nou ne-am amuzat pe seama talpii suplimentare de noroi pe care o dobandesti in momentul in care ajungi in locul cu pricina dupa ce a plouat, apoi ne-am continuat drumul spre Focul Viu de la Andreiasu de Jos – un loc in care gazele ies pur si simplu prin toti porii pamantului, iar pe alocuri li se da foc – pentru a ajunge in cele din urma in Piatra Neamt, cu o scurta escala la Conacul Crupenschi, sau mai degraba la ruinele acestui conac tipic pentru boierii moldoveni ai inceputului de secol XX.
Voi reveni pe larg cu privire la toate aceste opriri, insa pana atunci o remarca: drumurile secundare din Moldova sunt rupte si pline de gropi, privandu-te din pacate de posibilitatea de a ajunge in niste locuri care ar merita mult mai multi vizitatori. Si e pacat. In schimb, oamenii din satele mai departate de drumurile nationale sunt parca mai frumosi, mai curati si cu siguranta mai gospodari decat cei aflati in satele lipite de DN-uri. Oare de ce?…
Astazi am plecat pe alt traseu, pe care il veti regasi intr-un post viitor. Maratonul redescoperirii Romaniei continua
Nu uitati ca puteti si voi sa adaugati locuri demne de vizitat pe harta din Romania, aveti linkul mai sus pentru a o putea accesa.
UPDATE: video-ul primelor doua zile il puteti vedea aici: Turul Moldovei in 5 minute
