Posts tagged excursii romania
Redescopera Romania, ziua 5: bye, Moldova!
Jul 1st
Si a venit si ultima zi a turului de redescoperire a Romaniei. O zi concentrata asupra traversarii cu bine a Siretului, alarmati de apocalipsa radio si tv abatuta asupra Romaniei. Siretul era bine mersi, ma rog, foarte mare si suparat, insa pana la el ne-am delectat cu orasul copilariei lui Bobby Voicu, Vasluiul, si cu doar cateva dintre lucrurile interesante care pot fi vazute intre Iasi si Urziceni.
Am oprit mai intai la conacul Rosetti-Solescu, casa copilariei Elenei Cuza, cea care a fondat invatamantul modern romanesc, dar si sistemul de caritate romanesc. Conacul, situat pe un deal deasupra satului Solesti, avea o priveliste incredibila asupra vaii Vasluiului marginita de vii si livezi, iar daca acum 190 de ani rasuna de glasurile copilaresti ale familiei Rosetti, astazi este jefuit, violat, rapus de un popor de lacuste incapabil sa-si respecte inaintasii si istoria.
Tot ce s-a putut fura din acest conac s-a furat. Piatra care comemoreaza cununia religioasa dintre Alexandru Ioan Cuza si Elena Doamna este ciopartita, iar conacul insusi, un exemplu de palat moldovenesc neoclasic, arata ca dupa bombardament. Nu ca ar fi singurul, caci in aceeasi situatie se afla mai toate conacele moldovenesti pe care le-am vazut (dar despre asta revin intr-un alt articol). Ma rog, la mijloc e o neintelegere pentru bani intre statul roman si urmasii familiei Rosetti, situatie tipica pentru mai toate conacele si palatele din Romania. More >
Redescopera Romania, ziua 4: Iasi
Jul 1st
Atunci cand te gandesti la Iasi, iti vin in minte instantaneu cateva lucruri: Eminescu, Creanga, vechii boieri, “dulcele targ”, traiul molcom si sufletul cald, fetele frumoase si evident, Copoul, fara de care Iasiul nu ar mai fi Iasi.
Adevarul e ca Iasiul arata acum ca un fruct confiat: e zbarcit, stafidit si tacut, respira o glorie demult apusa reflectata in cladirile istorice care stau sa cada si in statuile ce impanzesc parcurile dar ale caror nume deja nu iti mai spun mare lucru. Cu toate acestea, ramane dulce. Extrem de. Si savuros, ca o dulceata de cirese amare facuta moldoveneste.
Ploaia ne-a cazut in cap toata ziua cat am stat in Iasi, insa am profitat de o mica pauza si am luat-o la pas prin centrul vechi, Rapa Galbena si apoi am urcat spre Copou. Un drum mai lung decat pare pe harta, dar datorita caruia am putut respira un pic acest oras. More >
Redescopera Romania, ziua 4: cod Moldova
Jun 29th
Nu stiu cate coduri rosii, portocalii sau galbene mai anunta autoritatile, cert e ca ploile de zilele trecute si-au facut datoria, iar tot ce exista pe vaile raurilor din Suceava, Neamt si Iasi este in pericol. Am trecut peste Siret langa Pascani si ne-am minunat cat de larg este. De altfel, toate raurile sunt umflate si suparate, insa totusi situatia nu e chiar atat de dramatica pe cat o vedeti la televizor. Viata isi vede in continuare linistita de ale ei.
Asa ne-am vazut si noi, plecand din Suceava dupa ce ne-am plimbat printre zidurile Cetatii Suceava (mai multe despre ea intr-un articol dedicat ulterior), admirand frumusetea camerelor gandite de moldovenii medievali si regretand abandonul aparent al cetatii de moldovenii actuali. Treaba resimtita de fapt mai peste tot unde am fost, cu exceptia Cetatii Neamtului.
Privelistea unei Dacii vechi si galbene cu toate usile deschise in curtea unei manastiri o sa ma bantuie multa vreme, ca simbol al decrepitudinii mereu prezente aici: pacat de frumusetea Sucevei, daca drumurile sale sunt unele dintre cele mai proaste din tara (vorbesc de oras); la fel, pacat de ruinele cu o istorie bogata si importanta, daca la fata locului nu gasesti nici ghid, nici panouri cu istoria locurilor, ba nici macar indicatoare care sa te ghideze prin oras pentru a le gasi. Nu mai vorbesc de inserturile de termopane, corturi colorate sau grafitti pe zidurile vechi de sute de ani. More >
Redescopera Romania, ziua 3: ruperi de nori
Jun 29th
Acuma, fie vorba intre noi, e mai bine sa nu va uitati la stiri, caci chiar exagereaza. Da, au fost inundatii si ruperi de nori, da’ nu e nici sfarsitul pamantului. Pe de alta parte, sa mergi cu un motociclist dupa tine printr-o perdea de apa e o aventura in sine
N-am mai vazut niciodata barajul Bicaz cu vanele deschise, dar va asigur ca privelistea e extraordinara: o cascada de 100 de metri nu e ceva ce vezi in fiecare zi. Din fericire, ploaia a stat pe parcursul plimbarii cu masina de-a lungul lacului Izvorul Muntelui, iar starea asfaltului este acceptabila spre buna. Atentie uneori la unele gropi!
Din varful lacului am apucat-o pe drumul spre Vatra Dornei, desi toata lumea ne sfatuise sa nu o facem. Acuma, depinde de masina cu care esti, insa starea asfaltului este acceptabila, gropile sunt plombate, iar singura portiune care te zgaltaie are vreo 3-4 kilometri si este chiar in apropierea Vetrei Dornei. Dar nici aceasta nu este impracticabila, dovada ca motociclistul din expeditie a parcurs-o linistit.
Ajunsi pe cel mai frumos si mai bun drum din Romania, am apucat-o spre Campulung Moldovenesc, apoi facand stanga spre Moldovita si Sucevita. Din fericire, drumul este in continuare excelent, ramanand unul din top 5 drumuri cu serpentine in Romania. Il recomand oricarui impatimit de sofat sportiv. Cu atentie insa, caci uneori mai apar si camioane care abia se misca. Privelistea de la 1100 de metri altitudine iti taie rasuflarea!
In fine, poate ati vazut si la TV, dar cerul s-a rupt si ne-am pomenit cu toti norii direct in cap, asa ca ultima portiune a aventurii noastre de astazi, drumul Marginea – Gura Humorului (alta sosea incredibil de frumoasa, asternuta peste dealuri), a fost parcurs prin apa. Literalmente. Vederea Sucevei ne-a bucurat, de data asta, peste masura.
Continuam astazi cu Suceava, Iasi si tot ce se poate vedea in jurul acestor orase.
Redescopera Romania, ziua 2: Moldova salbatica
Jun 28th
Porniti cu ochii umflati de somn, ne-am facut ca ignoram norii de ploaie si ne-am aruncat catre Cheile Bicazului, acolo unde speram sa dam macar de o geana de soare. N-a fost sa fie asa, Cheile aratand mai lugubru decat le-am vazut vreodata, iar raul fiind mai umflat si mai infuriat decat ne-ar fi placut.
Nu-i nimic, ne-am vazut de drum si dupa o scurta escala la Lacul Rosu (fetele s-au dedat la Kurtos Kolacs) am facut un detur prin Transilvania, felicitandu-ne ca portiunea de dupa Cheile Bicazului pana la Gheorghieni a fost cat de cat reparata, astfel incat nu iti mai rupi masina spre oras. Si drumul spre Toplita e practicabil, ba chiar pe alocuri e cu un asfalt divin. Despre peisaje, puteti vedea pe scurt in galeria foto.
Fermecati de soarele care tocmai isi facuse aparitia, am urcat inapoi in Moldova si am ajuns la Durau, cu un moment petrecut la Palatul Cnejilor. Despre el, mai pe larg intr-un articol viitor. Pornind de acolo, am profitat de dupa-amiaza molcoma si am grabit un pic pasul spre Targu Neamt, loc in care am oprit la poalele cetatii Neamtului.
Poate am uitat sa spun in articolul scris anul trecut despre Cetatea Neamtului ca la inceputul urcusului spre cetate ai de-a face cu producatori artizanali de dulceata si serbet. Noi ne-am facut provizii enorme, pe masura poftei iscate de dulceturile de mure, de afine, de fragi, de cirese amare, salcam, catina si muguri de pin, basca nuci verzi si multe, multe altele.
La poalele cetatii se mananca foarte bine la restaurantul La Cetate, chestie care merita retinuta in ciuda faptului ca ‘formatia’ care muziceste acolo ne-a ‘delectat’ cu un recital de saxofon cantat in stil manea.
Agapia si Varatec sunt poate unele dintre cele mai frumoase manastiri din nordul Moldovei, in schimb Manastirea Neamtului pare a fi un loc mai degraba destinat comertului decat inchinarii. Am apreciat insa modul amabil si placut in care am fost primiti peste tot, desi trebuie sa recunosc ca suntem un grup destul de galagios.
Dupa o incercare zadarnica de a ajunge la cel mai mare lac de acumulare natural din Romania (drumul forestier era rupt la doar vreo cativa kilometri de lac), ne-am permis in sfarsit sa ne prabusim rupti de oboseala in hotel. Care hotel, Centralul din Piatra Neamt, arata saracul ca o fantoma a vremurilor de demult. Curat, ingrijit, cu personal amabil, dar gol si tradandu-si varsta.
Ziua a treia are in meniu traseul Izvorul Muntelui – Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc – Moldovita, Sucevita, Marginea, Voronet – Suceava. Adica… va urma
Redescopera Romania, ziua 1
Jun 27th
Drum lung, ploaie multa, nori dar si o prima intalnire cu contrastele Moldovei: frumusetea uimitoare a dealurilor pline de vii si de pajisti verzi (anul acesta a plouat destul), dar si casele mici si saracacioase ale satelor de la drumurile nationale. Acestea au fost coordonatele zilei de ieri din aventura Redescopera Romania.
Pe scurt, pentru ca pe larg voi reveni dupa incheierea aventurii: am oprit la Vulcanii Noroiosi, acolo unde din nou ne-am amuzat pe seama talpii suplimentare de noroi pe care o dobandesti in momentul in care ajungi in locul cu pricina dupa ce a plouat, apoi ne-am continuat drumul spre Focul Viu de la Andreiasu de Jos – un loc in care gazele ies pur si simplu prin toti porii pamantului, iar pe alocuri li se da foc – pentru a ajunge in cele din urma in Piatra Neamt, cu o scurta escala la Conacul Crupenschi, sau mai degraba la ruinele acestui conac tipic pentru boierii moldoveni ai inceputului de secol XX.
Voi reveni pe larg cu privire la toate aceste opriri, insa pana atunci o remarca: drumurile secundare din Moldova sunt rupte si pline de gropi, privandu-te din pacate de posibilitatea de a ajunge in niste locuri care ar merita mult mai multi vizitatori. Si e pacat. In schimb, oamenii din satele mai departate de drumurile nationale sunt parca mai frumosi, mai curati si cu siguranta mai gospodari decat cei aflati in satele lipite de DN-uri. Oare de ce?…
Astazi am plecat pe alt traseu, pe care il veti regasi intr-un post viitor. Maratonul redescoperirii Romaniei continua
Nu uitati ca puteti si voi sa adaugati locuri demne de vizitat pe harta din Romania, aveti linkul mai sus pentru a o putea accesa.
UPDATE: video-ul primelor doua zile il puteti vedea aici: Turul Moldovei in 5 minute
Redescoperim Romania
Jun 25th
Incepand de sambata, e oficial, plecam la drum!
De data asta nu mai e vorba de vreun Tur al Romaniei in 5 zile, e vorba de un Tur al Moldovei in 5 zile, adica unul in care vom examina cu de-amanuntul cam tot ce trebuie sa vezi in aceasta parte a Romaniei.
Ne vom strecura printre norii amenintatori de ploaie si printre inundatii pentru a scrie si fotografia pe indelete Vulcanii Noroiosi, Focul Viu, Marasestiul, beciul domnesc din Odobesti, cateva dintre manastirile din nordul Moldovei (Agapia, Varatec, Voronet, Sucevita, Moldovita), barajul Bicaz, cheile Bicazului si Lacul Rosu (ma rog, nu e in Moldova da’ e ff aproape
), Piatra Neamt si imprejurimile (inclusiv un pod al lui Stefan cel Mare si conacul Crupenschi-Podoleni), cheile Bistritei (Zugrenilor), Raraul, Ceahlaul, Humulestiul si Ipotestiul, Cetatea Neamtului si cetatea Sucevei, Vatra Dornei si Campulungul Moldovenesc, apoi Botosanii, Iasiul, Targul Frumos si cate si mai cate.
Echipa de baza care pleaca acolo este compusa din Adrian, adica jumatate de Xplorio (Madalina are licenta
), Bobby Voicu, Corina Georgescu si Nebuloasa (Adriana Cocic nu a mai putut veni). Dar vom fi urmariti cel putin pe o parte din traseu de LumeaMare si altii.
Toata tarasenia o veti putea vedea in timp real pe contul de facebook al Petrom (organizatorii turului), pe contul nostru de Twitter, precum si urmarind hastagul #prinromania, unde vor ciripi toti membrii expeditiei.
Acuma, doar de as gasi pelerina aia si cizmele de cauciuc…




















































