Pentru ca mijlocul acestui octombrie se anunta a fi sfarsitul unei toamne frumoase, am ales sa dam o fuga la mare sa mai respiram o data aerul sarat si sa-i simtim briza.

4 ore petrecute pe o plaja pustie, cu apa limpede, nisip cald si soare bland.

Ne revedem la iarna

Am dat o fuga la mare! Ca orice roman, tot de Marea Neagra romaneasca ni s-a facut dor. Ne lipsea nisipul de scoica, mirosul de alge si de lacuri mai mult sau mai putin curatate, de tavernele cu chiciuri si de sictirul ospatarilor si receptionerilor. De pescarusi galagiosi, de randunele si de soarele litoralului romanesc.Ne-am propus sa privim fara mari pretentii atmosfera litoralului romanesc si da, am vazut ca acolo unde se vrea, se poate.

Sa incepem cu

Hotelurile

Mai deunazi  povesteam despre patania noastra cu rezervarea de camere la un hotel pe undeva la Neptun, Olimp ori Mamaia. De unde am primit… tacere.

Dupa o luna (!) hotelul Majestic din Olimp ne-a raspuns, spunandu-ne ca ne-au rezervat camere! Bre, dupa o luna?! Alte hoteluri aveau jena sa faca rezervari doar pentru trei nopti, ele oferind sejururi de minim 6 nopti…. Amu, daca romanu nu isi poate lua concediu, ce face? nu mai poate vedea marea decat cu cortu’??!

Altele aveau o alta politica ciudata: aratau pe situl lor doar preturile, cate stele au, garantia lor ca vom fi multumiti de termopanele si gresia lor si cam atat. Nu tu imagini ale camerei, ale hotelului, nimic. Asadar, rezervare pe neve la preturi de 220 roni. Nice.

Dupa indelungi cautari si discutii cu agentii, cu chiu si vai, am gasit ceva de trei stele, la hotelul Decebal din Neptun, cu un pret … ok. Toate bune si frumoase, pana cand am ajuns. La receptia hotelului. Care habar n-avea de rezervare. Si nici timp sa discute.

Asa ca apuca-te in miezul zilei, pe o caldura care iti cocea creierii, sa cauti camere in Neptun. Am gasit din fericire la hotelul Dobrogea, la doua alei mai incolo. Hotel curatel, de doua stele, 80 roni camera, cu mobilier de pe vremea bunicii cu iz de lemn vechi si personal insuficient, care asuda sa faca fata cererii administratiei. Dar, per total, la pretul asta, noi am fost multumiti.

Spun “multumiti” doar pentru ca existau multe hoteluri de acelasi calibru care se aruncau, fara pic de jena, la niste preturi total nejustificate, de 160-220 roni, pentru?! …. mobila veche, receptioneri gretosi si angajati rupti in paispe si impartiti in toate directiile (ca asa se poarta la patronul roman).

Sfatul, asadar, ar fi acela ca, daca va faceti rezervari, sa verificati macar de doua ori la receptie, si telefonic, si scris. Si sa va luati si mailul de raspuns, tiparit. De multe ori, diferenta de la doua la trei stele nu e neaparat evidenta, insa diferenta de bani semnificativa – de pana la 100 roni.

Restaurantele

Multe dintre ele chiar se straduiesc sa iasa bine, preturile sunt surprinzator de bune, acelasi preturi practicate acum unu, doi sau si chiar trei ani. Nu s-au mai majorat odata cu inceperea sezonului, si chiar si terasele de pe plaja erau accesibile.

Noi suntem clientii fideli ai terasei unui machedon, ‘Perla’, aflata la intrarea in Olimp, terasa cu cei mai buni mici. Ospatarii sunt tineri, probabil elevi, foarte atenti si prompti, desi munciti din greu, bucataria este curata, portiile sunt mari si cu preturi foarte bune. Puteti comanda cu incredere tot ce inseamna gratar; cartofii prajiti sunt atent facuti, ciorbele sunt dintre cele mai reusite, iar berea la halba e un deliciu. Tochitura dobrogeana e foarte reusita, iar daca vi se face pofta de papanasi, comandati cu incredere.

Mai putin recomandate ar fi mancarea gatita si coktelurile, la care stau mai slabut. Terasa e placut aranjata iar ziua, pe canicula, este chiar o placere sa stai acolo, sub umbra copacilor. Muzica e bine aleasa si in surdina.

Vizavi, la ‘Mama Leone’, esti tratat cu tuica din partea casei. Mancarea e de asemenea buna iar muzica mai ‘saltareata’.

Pizzaria ‘Rosemarie’ din Neptun este una dintre cele mai bune pizzerii, dand pe vremuri clasa multora. Ospatarii sunt spirt, dar din ala lungit cu multa apa. Noi am asteptat vreo 5 minute doar ca sa ni se dea meniul (si asta pentru ca l-am cerut noi unei picolite), si inca vreo 20 de minute sa ni se ia comanda. Am stat atat pentru ca eram curiosi sa vedem cat va dura sa ne observe. Probabil ca ar mai fi durat mult si bine, dar ne plictisisem noi intre timp si am ales sa luam masa la machedon, putin mai incolo, in Olimp.

Restaurantul ‘Mediteraneo’ e superb aranjat, in centrul Neptunului, unde poti gusta cockteluri foarte bine dozate. Putin cam ciudati sunt ospatarii care, la un moment dat, asteptand sa ni se ia comanda, ne-au replicat sec ca au inchis. Atat. Mai tarziu am vazut de ce: urma o nunta. Era insa cumplit de greu pentru chelnerita aia sa ne si explice de ce au inchis terasa in miezul zilei. Sau poate eram noi urati…

Restaurantul ‘Ciresica’ este punctul de atractie din zona Olimp-Neptun, si nu numai. Dansuri tiganesti, romante, o cantareata care te face sa-l regreti pe Gil Dobrica, si in unele seri chiar Base in persoana care vina sa dea peste cap o dusca si sa-nfulece niste haleala.

Preturile sunt relativ mici comparativ cu ceea ce ne asteptam sa vedem. Bine, asta nu inseamna ca sunt minuscule, dimpotriva, insa la colectia de limuzine din parcarea terasei te-ai astepta la altceva. Ospatarii sunt ca niste albine, dar zumzaitul lor e politicos tare.

Atentie insa: e musai rezervare pentru a gasi o masa libera seara!

Restaurantul ‘Flamingo’ din complexul Amfiteatrului de la Olimp este o relicva a timpurilor bune, cu ospatari amabili si cu morga, dar cam transpirati, muzica de ambianta placuta si meniurile accesibile, ca mai peste tot, pe litoral. Din zona 0 a litoralului de alta data a ramas insa doar o masca obosita: fetele de masa, desi curate, au gauri de la scrumul de tigara, iar suedezele si frantuzoaicele au fost inlocuite de bronzati de-ai nostri care vin in carduri sa-si ia si ei o masa, doo, haules baules. Din fericire atmosfera e ok, restaurantul fiind populat cu lume care cauta sa se relaxeze intr-un mod civilizat. Flamingo fiind practic singura locatie care mai tine in viata complexul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere.

Asadar: pe toata zona Olimp-Neptun, preturi acceptabile si destule locatii in care puteti manca bine si civilizat. Probabil preturi ceva mai mari or fi la Mamaia. Cine stie, sa ne zica si noua.

La restaurantul ‘Rosemarie’ din Mangalia, aflat undeva in centru, langa banca BRD, puteti comanda cu incredere orice. Mai ales mancarea gatita. Salatele sunt de asemenea foarte bune. Incercati si foccacio, e o nebunie. Preturile, accesibile dar peste medie. Serviciul ospatarilor, nota zece. Atmosfera este foarte placuta si, din fericire, exista zone delimitate pentru fumatori si nefumatori. Il recomand cu toata increderea, mai ales ca restaurantul ofera calitate atat in sezon, cat si in extrasezon, avand avantajul ca se afla nu intr-o statiune, ci intr-un oras. Daca vreti sa gasiti un loc pe litoral unde sa mancati bine si iarna, si toamna, acolo sa mergeti!

Plaja litoralului romanesc

Curatenia este destul de superficiala, insa nu putem condamna prea tare serviciile de curatenie atata timp cat turistul roman confunda cosul de gunoi cu plaja iar toaleta cu apa marii. Am vazut cu ochii nostri cum parintii isi priveau cu indulgenta odrasla de doi anisori cum defeca pe malul marii.

Intr-o zi cu furtuna, plaja a fost inundata cu tone de alge. A doua zi dimineata, algele erau deja stranse si ridicate de escavator. Mai putin un colt de plaja unde un proprietar de sezlonguri urla disperat la telefon sa i se ridice si lui mizeria. Nu stim exact cum statea treaba, probabil era chestie de spaga. Dar, per total, atat cat se putea, plaja chiar era curata. Sau, mai exact, curatata. Preturile la sezlonguri sunt modice, preturile la terasele de pe plaja “La Steaguri” sunt chiar accesibile. Din pacate, desi erau deja mii de turisti pe plaja, domnu’ Mocea care are cea mai mare terasa de la Steaguri nu a catcadisit sa-si deschida stabilimentul pana pe 25 iunie… Si nu era singurul.

O remarca speciala merita restaurantul ‘Insula’, din Neptun, langa care un ochi si o mana iscusita (in fine, mai multi ochi si mai multe maini) au creat un hotelas superb, cu vedere la lac si la o mica “rezervatie” de nuferi infloriti, de mai mare dragul.

Ca o concluzie, se poate! Daca se vrea. Ne bucura sa vedem ca, in pasi de melc, totusi litoralul romanesc incepe sa mearga. Speram ca patronii de hoteluri sa-si dea seama ca nu stelele dau pe spate turistul, ci respectul cu care este/nu tratat si calitatea serviciilor. Si ca daca tot cer preturi porcesti, sa le ceara pe bune, adica sa simta omul de ce da 100E pe camera in loc de 30E.

Asadar curaj, cu putina sansa si precautie se poate petrece macar un weekend reusit la mare, in Romania.