Mangalia, anticul Callatis de sub Marea Neagra

Mangalia, cunoscuta in antichitate si sub numele de Callatis, sau, conform hartilor nautice din secolul XIII – Pangalla/ Panguala, ramane unul dintre locurile pline de mistere adunate de-a lungul secolelor.

Casa traditionala dobrogeana, Mangalia 1967. Sursa. Credit foto Spiridon Ion Cepleanu.

Callatis a fost infiintata, in secolul VI i.e.n., ca o colonie a cetatii grecesti Heraclea Pontica (regasita astazi in Turcia), prosperand timp de 1200 de ani, uneori liber, deseori sub dominatii succesive ale persilor, grecilor, getilor si bizantinilor.

Mai tarziu, mai ales dupa perioada grea de distrugere a zonei de catre popoarele migratoare, intalnim in zona tatari, bulgari, lipoveni, turci, vlahi. Dupa preluarea Dobrogei de catre romani, chiar si colonisti de origine germana, machedoni si tarani romani veniti din Apuseni.
Portul si jumatate din orasul antic se afla astazi acoperite de ape, ceea ce a dus la aparitia multor legende.

Despre una dintre ele am scris intr-un articol mai vechi, legata de zidurile scufundate ale Callatisului, din care doar coltii sai uriasi se mai vedeau aparand din valurile Marii Negre, un adevarat blestem pentru corabiile care ar fi vrut sa intre in port neanuntate si nedirijate, sfarsind sfartecate in marea cea neagra.

Timp de sute de ani, calatori si negustori antici au povestit despre peisajul lugubru ale coltilor orasului nemuritor stand pavaza portului Panguala de mai tarziu.

 

Faptul ca nu vorbim despre o simpla legenda o dovedeste harta a Mangaliei din 1924 cu zidul de nord al cetatii antice prelungindu-se in largul Marii Negre. Au existat multe tentative de expeditii pentru Callatisul devenit subacvatic, cu locuri la mica adancime pline de artefacte, pereti, coloane si strazi pavate. Din pacate, iata ca nu s-au gasit bani pentru expeditii arheologice nici pana astazi…

Lucrul care ne-a bucurat insa este amenajarea portului turistic unde te poti plimba, te poti relaxa la terase si poti casca ochii la ambarcatiunile care, sper eu, sa inceapa sa ne invadeze portul, asa… cam ca in Saint Tropez 😛
As vrea sa pot spune ca abunda in vestigii arheologice. Sau ca muzeul de arheologie al Mangaliei fascineaza. Sau ca exista o mandrie si o preocupare pentru greutatea antica a asezarii.

Dar n-am cu ce.

In schimb, Mangalia infloreste in ritmul ei, in stilul specific unui oras portuar cu atmosfera litorala de vacanta continua.

Initiativele sunt incantatoare, oamenii incearca sa faca lucruri frumoase chiar si sub o administrare… romanesc-deficitara, ceea ce ma face sa cred in schimbari de bun augur. De pilda, iata ultima noastra indragosteala, o gelaterie italiana pe care o puteti gasi langa rondul din centrul urbei:

Recomand plimbarea pe orice vreme, in special pe o vreme mai putin prietenoasa cu plaja. Iata cum arata atmosfera intr-un cadru de 4 minute:

Citeste si:

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close