Libida, orasul roman din Podisul Babadagului

Libida (sau Ibida dupa alte surse) poate suna exotic, insa se afla chiar in Romania. Si nu oriunde, ci in Dobrogea. Cetatea este atat de necunoscuta romanilor, incat doar istoricii stiu de existenta ei.

Am gasit-o din intamplare pe GoogleEarth, asa ca am pornit de 1 mai muncitoresc fix intr-acolo, oprindu-ne mai intai pentru un picnic cat se poate de relaxant. Cat de frumoasa este zona dobrogeana, cata frumusete nebuna se scalda pe campurile galben-verzi, contrastante cu toate nuantele de pamant… inutil de amintit si descris, caci sunt imagini care te satisfac doar vazandu-le cu proprii ochi.

Asa ca dupa 2 ore de stat cu burta la soare in iarba si flori de primavara cu parfum de munte, undeva in podisul Babadagului (nu zicem, sic!), departe de suflarea manelistilor de la poalele dealului, ne-am urnit putin zoriti de niste nori indecisi si am dat fuga sa vedem cetatea Libida.

Drumul este perfect din toate punctele de vedere. E vorba de DN 22D, care face legatura intre DN 22 si DN 22A (drumul dintre Harsova-Topolog-Tulcea). Vei trece prin paduri, zone cu serpentine, peisaj de stepa, peisaj de munte… Directia: Slava Rusa, localitate aflata la doar cativa kilometri de Babadag, la sud-vest de acesta.

Cum vii dinspre vest, se face un drum de pamant la dreapta, chiar la intrarea in satul Slava Rusa. Il urmezi cu incredere, ocolind prin dreapta casutele pricajite care par a rasari chiar in drum. Odata ocolite, vei descoperi o mare movila tuguiata, care de fapt e chiar cetatea. Bine… asezarea se afla de fapt sub movila de pamant.

Aparent nespectaculoasa, pentru ca a fost decopertata doar partial, cetatea te rasplateste insa imediat cu cele mai frumoase ziduri romane pe care ne-a fost dat sa le vedem pana acum. Totul e sa o iei la pas prin dreapta movilei de pamant si le vei vedea.

Intreaga zona este de o frumusete incredibila, caci in fata zidurilor cetatii se intind campuri cultivate, iar la orizont se vad dealurile impadurite. Aici, de 2000 de ani timpul curge la fel, nederanjat de nimeni.

Libida, scurta istorie

Fiind cea mai intinsa cetate din Dobrogea acelui timp, cetatea romano-bizantina Libida si-a dobandit calitatea de civitas/oras, si nu doar de simplu sat, din teritoriul ei facand parte si alte cateva sate sau asezari, unele regasite pana in zilele noastre.

Dintre ele: Vicus Novus, o comunitate de veterani si cetateni romani, Vicus Petra, sat cu cea mai evoluata organizare interna din Dobrogea – care avea 3 primari si 2 casieri – si inca trei asezari, cele de la Topolog, Turda si Closca.

Asezata la poalele muntilor Pricopanului, intr-o zona chiar si astazi inca impadurita, cetatea era strategic asezata pentru pasunat, viticultura si albinarit, ocupatie de altfel specifica spatiului dintre Dunare si Marea Neagra.

In satele atasate Libidei se aflau bastinasii cetatii proprietari de pamant si veterani carora, mai tarziu, statul roman le-a incredintat cu titlu definitiv proprietati de pamant. Satele erau foarte avansate, de exemplu in Vicus Petra existand si un edificiu termal!


In Libida s-au intalnit in inscriptii purtatori de nume indigene si romane, cetateni romani civili si un veteran. Dar zona a fost si un important centru monahal crestin timpuriu. Calugari sciti s-au stabilit aici intr-unul dintre primele complexe monahale ale acestei zone. 1600 de ani mai tarziu, acest complex monahal, abia descoperit, a fost distrus cu buldozerul de catre niste sefi de santier coltosi la cap care, dorind sa teraseze zona la ordinul unui francez, au considerat ca zidurile cu pricina incurcau grozav planurile lor.

Se pare ca astfel ar fi fost distrus cel mai vechi complex monahal de pe teritoriul tarii noastre, datand din secolul al IV-lea. El facea parte dintr-o zona arheologica mai ampla, cuprinzand vestigii din mai multe perioade istorice: paleolitic, eneolitic, prima epoca a fierului, epocile romana, romano-bizantina si medievala.

Revenind un pic la cetate, Libida se intinde pe aproximativ 24 de hectare si a fost descoperita destul de tarziu, in 1988, desi ruinele ei se afla la doar 50 de metri de casele din satul Slava Rusa.

Chiar daca fondurile si conditiile au fost destul de vitrege cu munca arheologilor, pentru noi, simpli turisti, ruinele ramase pot fi inca suficient de impresionante, mult mai impresionante decat cada lui Olimp sau piatra din Grecia pe care si-a pus fundul Alexandru cel Mare.

In speranta ca nu te-am intristat prea tare, da o fuga la aceasta asezare Libida! Chiar si numai pentru a-i acorda atentia pe care o merita istoria ei. Poate cine stie, arheologii vor primi din nou fonduri iar movila de pamant care acopera deocamdata cetatea se va da la o parte, dezvaluind o asezare cu siguranta cel putin la fel de spectaculoasa ca cetatea Histria, sau ca oricare dintre cetatile antice grecesti, romane si genoveze aflate la mai putin de 1 ora de mers de aici.

Citeste si:

26 Responses to Libida, orasul roman din Podisul Babadagului

  1. bogdan says:

    Ma intereseaza o combinatie pentru vizita si nu numai in zona Libida. Dk. stiti exact locatia fiindca eu am incercat sa o localizez dar nu am reusit. Bogdan

  2. xplorio says:

    Locatia exacta o ai aici: http://www.wikimapia.org/beta/#lat=44.8519138&lon=28.603034&z=15&l=0&m=b&v=8

    Cel mai usor: gaseste pe harta localitatea Topolog. E in mijlocul Podisului Babadagului. Ia-o apoi pe DN22 D, spre est. La Slava Rusa, chiar la intrare, faci dreapta pe un drum de pamant. Easy peasy.

  3. Pe cât e de frumos articolul, pe atât e de trist… Ce păcat că ne batem joc de istoria noastră. O să încerc să dau de urmele locului cât mai curând. Mulţumiri!

  4. Salut!
    Bujori nu ai gasit? Caci impreuna cu florile alea galbene apar si bujorii salbatici-o nebunie!
    Da, cetatea de la Slava Rusa avea suprafata cea mai mare din toata Dobrogea (scithia Minor) dar e cea mai putin sapata. Ce ati vazut voi e de data recenta. Eu doar am auzit ca s-a sapat dar e prima oara cnd vad poze! Misto! Ziduri adevarate bizantine (caramida alternand cu piatra). Ca la Constantinopol! Si vezi ca ai o greseala! Cand te referi la o cetate nu-i spui paleocrestina, ca nu era manastire ci asezare civila. O numesti dupa formatiunea politica care a construit-o. Deci ii spui cetate romano-bizantina. Paleocrestina (sau mai corect-crestin timpurie) era mentionata manastire sau ce-o fi fost, de care ai zis ca a fost “raschetata” de animalele alea.
    Felicitari! Dogrogea e fascinanta si atat de putin cunoscuta! Unde ati dormit?

  5. xplorio says:

    Multam mult de observatie, Radu! am corectat!
    In ce priveste cazarea, in ultima vreme am devenit hei-rupisti din cauza timpului. Nu, nu ne-am oprit peste noapte nicaieri. Caci daca o faceam, va spuneam.
    Ai vreo recomandare?

  6. Nu am nici o recomandare caci nu am trecut decat o data in viata pe acolo, in drum spre Babadag. Caci daca as fi gasit ceva sigur si cat de cat onorabil as sta vreo saptaman prin padurile alea. Musai, primavara ca vara e cam cald.

  7. PB says:

    Ma intereseaza o combinatie pentru vizita si nu numai in zona Libida. Dk. stiti exact locatia fiindca eu am incercat sa o localizez dar nu am reusit. Bogdan

  8. FLightman says:

    Servus!
    De vreo 4 ani trec cam odata pe luna prin acest sat (tin minte ca m-am amuzat teribil cind am vazut prima oara “Slava Rusa” iar apoi “Slava Cergheza” !!!)dar niciodata nu am stiut ce se ascunde in spatele caselor amarite (dar curate si ingrijite!) Iti multumesc ca ai dat de stire si altora despre acest loc !
    Pe drum, spre Smirdan,Braila (dinspre Slava Rusa)este o culme pietroasa din care se desprind la vale stinci imense.Stii ceva despre acest “rolling stones” romanesc?

  9. zvoner says:

    Nu am idee… te referi la zona Muntilor Macinului? Sau intre Macin si Smardan?

  10. FLightman says:

    Mergi pe ruta Slava Rusa,Atmangea,Horia,Cerna,Macin pe DN 22D. Dupa Horia, treci dealul cu astfalt turnat anul trecut(inca rezista!!!) urmeaza o linie dreapta de citiva km apoi , dupa un viraj dreapta , tot pe drapta este o culme pietroasa din care se desprind stinci; este o ilustrare perfecta a fenomenului de eroziune (“M-tii Dobrogei, cei mai vechi munti dar care sint atit de mici din cauza faptului ca s-au tocit”- geografie cl.iv)dar intrebam daca cineva are niste info suplimentare despre acest loc. Sincer, cind am vazut prima data acest loc, mi-a venit in minte “rolling stones”.Iti trimit niste foto daca vrei.

  11. Anna says:

    daca vii dinstre navodari spre babadag e vreun drum care face stanga spre libida? sau trebuie sa o iei pe e60 spre horia – harsova ca sa ajungi?

  12. Pingback: Blogul de vacante » Blog Archive » Dobrogea

  13. Pingback: Proiect4: Cetatea (L)Ibida, Dobrogea | Blogul lui Bobby Voicu - alpha beta version

  14. Jak says:

    daca vii dinspre Navodari spre Babadag, intre satul Baia si Babadag este o intersectie numita “2 Cantoane” o iei spte stanga treci prin Caugagia si la iesirea din Salva Rusa, sunt doua indicatoare pe dreapta care iti indica manastirea Uspenia si cetatea (L)Ibida. Mergi pe drumul de pamant de la marginea satului si dupa un km dai de zidurile cetatii.

  15. vlad says:

    Unde e facuta ultima poza, cea in care se vede Dunarea ? E tot in apropierea cetatii? Multu..

  16. xplorio says:

    Nu, ultima poza e facuta destul de aproape de Cernavoda, cum o iei spre Capidava.

  17. Bogdan says:

    Felicitari pentru interesul acordat Dobrogei si cetatilor ei! Ieri am trecut pe la Libida (se pare ca denumirea vine de la orasul libidinosilor) aflata la intersectie mare comerciala in Imperiul Roman (n-as spune inca Bizantin)! Am intalnit acolo, la 36 de grade, studenti de la Arheologie Iasi, cu un doctorand si un profesor! Munceau la decopertare dar in ritmul lor, poate stranepotii nostri sa vada cetatea in splendoarea ei! Am cules mai multe informatii, printre care, intreband cum as putea ajuta, ma ganeam la ceva apa rece, niste parasolare… mi-au raspuns ca pentru ei, cel mai important este sa promovam cetatea! Zilele astea o sa incerc sa mai trec pe la ei… In sfarsit vad tineri care in loc sa sparga banii parintilor prin discotecile de pe litoral, muncesc pentru istoria nationala!

  18. Bogdan says:

    Uitasem ceva… destul de important! Daca va miscati prin Slava Rusa, veti afla unde sunt restul zidurilor cetatii: in casele si gardurile oamenilor… C-asa am facut noi in toata istoria!

  19. Romeo says:

    …cetatea este de aproximativ 4 ori mai mare decat Histria, iar in perioada razboiului ruinele cetatii erau vizibile, faptul ca acum nu se mai vad se datoreaza spiritului intreprinzator al romanilor care si-au facut case si garduri din piatra de la cetate…asa cum sa specificat mai sus…Am fost pe acolo acum 8 ani, in afara de o tabla pe care scria cateva detalii despre cetate mai erau cativa studenti care sapau, atunci inca nu era nimic scos la suprafata…

  20. Pingback: Dublu de Dobrogea | impresii din lumea mare

  21. Pingback: Blogul de vacante » Blog Archive » O zi prin Dobrogea. Cetatile Libida si Enisala.

  22. Pingback: Dobrogea, Dobrogea… « Gallenus

  23. iulia says:

    Aici am copilarit :). La bunici.

  24. admin says:

    Oau! si ai avut experiente ori ai auzit povesti de la localnicii sau arheologii veniti aici in vacantele de vara?

  25. Pingback: Cetati la Marea Neagra, Romania | Xplorio

  26. Maria says:

    Am văzut şi Ibida într-un tur al zonei (Heracleea, Argamum, Arrubium), ne-a plăcut mult. Pentru cazare şi mâncare în zonă recomand “Doi iepuraşi” (are site), un popas rustic în apropiere de Babadag, situat într-o pădure, foarte frumos şi primitor.

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close