Lacul si Barajul Rausor, cabana Voina

Pentru un bucurestean disperat sa faca un camping la sfarsit de saptamana exista destul de putine alternative satisfacatoare. Adica locuri curate, cat de cat libere si fara manelisti. Dar si la care sa ajungi relativ repede, in sub 3 ore de drum.

Asa ca am profitat de o zi cu soare si am intentionat sa ajungem la cabana Voina, situata putin mai sus de Campulung, la inceputul unei vai care urca spre masivul Iezer-Papusa. Dupa harta, parea o alternativa buna la camparea in zona Moeciu-Rasnov, unde cam vin ursii (si manelistii).

Traseul propus: Bucuresti – Pitesti (pe DN1) – Campulung (D73) – Leresti – Lacul Rausor – Cabana Voina; de aici se pot face alte trasee catre Cabana Papusa, de unde se poate lua catre varfurile Iezerul Mare si Papusa.

Drumurile catre si pana la Campulung sunt in buna stare, inutil poate de amintit cat de frumos ar fi orasul Campulung daca ar fi intretinut.

Am uitat sa precizez ca de la Pitesti pana la Campulung, mergi, practic, din localitate in localitate. Mai mult de 70km/ora viteza medie (cu tot cu drumurile dintre localitati) nu se poate. Asa ca mai bine profiti de ocazie si-ti lasi copilotul macar sa admire peisajele care, sincer, sunt o nebunie. Si satele sunt frumoase. Atentie insa ca se colinda mult pe marginea drumurilor sau pe mijlocul lor, asa, mai ca la sat …

Eee, durere mare insa de la Leresti incolo unde drumul este cumplit si demolat. Daca ai o masina cu garda joasa sau supensii sport, renunta sa faci drumul asta cu ea. Traseul este totusi destul de batut, si e de inteles pentru ca, intr-adevar, e tare frumos.

Sunt multe locuri de campare si de gratar inca de la inceputul vaii, dar avand in vedere bronzatii din mahalaua Lerestiului, situati la doar 1 km departare, eu nu as campa acolo pe timp de noapte.

Cu putina ambitie se ajunge la un lac incredibil de frumos, Lacul Rausor, si la barajul cu acelasi nume. Barajul nu este spectaculos ca altele din Romania, insa pune in valoare o zona cu aspect de Austria. Mai putin defrisarile masive care vor distruge zona in scurt timp.

Din pacate zona este paraginita si parasita, iar asta se vede, lucru resimtit si pe drumul care duce la cabana Voina.

Cat am cascat noi ochii de placere la ce vedeam in jurul nostru si de uimire totodata la drumul ingust, daramat si gaunos care continua traseul, am incercat sa ne calculam sansele de a ajunge cu masina intreaga la cabana cu pricina. Mai erau inca 10 km de drum…. aproape forestier, pe care nu treceau decat Dacii curajoase si trecute prin toate razboaiele soselelor romanesti, sarind in toate directiile si prin toate hartoapele. Ah, si o Lada Niva.

In fine, drumul practic este rupt in doua la 1 km de la baraj, fiind cazut in lac. A fost inlocuit cu o zona de pietris pe care te poti aventura daca tii mortis sa ajungi la cabana. Cum este starea soselei mai incolo, adica pe cei 10 km ramasi spre cabana, greu de spus, deci daca aveti informatii, scrieti. Noi acolo am facut cale intoarsa.

Pentru cine insa ajunge la cabana, poate sta linistit in ce priveste cazarea: cabana Voina pune la dispozitie camere cu 2 si 4 paturi, la pretul de 110 respectiv 160 lei de camera, iar pentru grupuri mai mari are si camere cu mai multe paturi, cu 30 lei de persoana. Preturile includ micul dejun.

Inconvenientul: camerele cu 4 sau mai multe paturi au baie comuna.Vestea buna este ca tot in aceeasi zona exista alternative pentru cazare. Cu preturi similare. Aveti situl atasat pentru informatii si rezervari.

Pentru cei care vor insa o zi frumoasa la un gratar, valea cu pricina este probabil o solutie mai convenabila decat Valea Prahovei sau zona Moeciu. Costurile insa sunt mai mari, numai si numai din cauza starii drumului. Cand zona o sa fie refacuta (?!) va da clasa insa multor altora.

Citeste si:

• Alpii francezi. Tura de o zi
• Transalpina, drumul romanilor (DN 67C)
• Prin coclauri cu Koleos, ziua 0
• Gaustatoppen, Norvegia. Teasing nr. 3
• Carpathia, pe 30 octombrie pe Travel Channel