Daca te intrebi care ar fi cateva dintre alternativele la Valea Prahovei pentru un scurt concediu in Carpatii Meridionali, iata mai jos o lista cu cateva destinatii recomandate. Spor la vizitat!

1. Bucuresti – Targoviste – Campulung – Bran

Avantaje? Drumul DN7 – respectiv DN71 – are peisaje din ce in ce mai frumoase cum treci de Targoviste, iar cum urci spre Bran deja trebuie sa te opresti de cateva ori sa admiri splendoarea muntilor si vailor dimprejur.

Dezavantaje? Starea mai proasta a carosabilului. Serpentinele iti cer ceva atentie, mai ales cand sunt camioane in fata ta. Pe alocuri dispare semnalul GSM.

Obiective turistice Targoviste – Campulung – Bran

Targoviste – Turnul Chindiei si cetatea domneasca
Manastirea Cetatuia Negru Voda
Culoarul Rucar – Bran
Cheile Dambovicioarei
Cetatea Oratea
Castelul Bran

2. Bucuresti – Targoviste – Moroeni (Muntii Leaota), directia Bran

- traseu de picior -

Pornind de la traseul 1, daca va tine fizicul, puteti sa va avantati intr-o zona montana superba, cu o sumedenie de trasee montane care pornesc din jurul Moroeniului. Daca nu va tine fizicul, puteti folosi si masina personala pentru a ajunge, pe calea DJ 714, spre cele de mai jos. Vara e cam plin de melteni la destinatie, insa in extrasezon e sublim!

Avantaje: Ajungeti aici in mai putin de 2 ore jumatate cu pornire din Bucuresti, sau 1 ora si jumatate cu pornire din Brasov. In multe zone, natura e curata si salbatica, iar locurile de facut picnic abunda. Sa tot stai si sa admiri oile pascand pe pajistile montane!

Dezavantaje: Vara, zona este ultra aglomerata cu manelisti veniti la picnicuri pe stil romanesc (fum, galagie, mizerie). Ursii pot fi o problema pentru camperi. In functie de an, calitatea drumurilor poate varia de la foarte buna la abisala.

Obiective:
Rezervatia Plaiul Domnesc
Pestera Rateiului
Cheile Zanoagei
Lacul Bolboci
Pestera Ialomicioarei cu schitul
Cascada Ialomitei

3. Bucuresti – Pitesti – Curtea de Arges – Ramnicu Valcea – Brezoi – Voineasa (muntii Latoritei)

Acest traseu iti ia circa 2.5 – 3 ore pe fiecare directie in parte, ceea ce-l face o alternativa foarte accesibila pentru cei ce vor mai degraba munte veritabil decat baruri si discoteci.

Avantaje: Ajungi rapid intr-o zona salbatica, unde muntii aproape ca se pravale peste tine si aerul abunda de miresme placute si ciripit de pasarele.

Dezavantaje: Ultima data cand am fost acolo, drumul din Cheile Latoritei era extrem de rupt, deci atentie la masina. Semnalul GSM dispare in mare parte din acest traseu.

Obiective:
Cheile Latoritei
Castru Roman la Racovita
Muzeul Satului Valcean
Piramidele din Valea Stancioiului
Casa Lahovari
Lacuri: Govora, Babeni, Ionesti

4. Ramnicu Valcea – Horezu – Novaci

Ceva mai lung, se preteaza unui concediu de o saptamana sau unei sederi de cel putin trei zile. Dureaza circa 3-3.5 ore sa ajungi la Horezu, insa tot ce inseamna zona de dupa Ramnicu Valcea e din ce in ce mai frumos. Poti cauta pensiuni in toata zona, pentru ca sunt inca nenumarate locuri putin stiute dar relaxante si superbe.

Avantaje: faci cam tot atat timp cat ti-ar lua sa ajungi la Sinaia in plin sezon, dar fara nervii respectivi. De aici poti vizita un areal urias, bogat in traditii, artizanat si monumente arhitectonice, basca natura vie si curata!

Obiective:
Horezu – atelierele olarilor, strada olarilor etc.
Pestera Muierilor
Pestera Polovragi
Manastirea Polovragi
Transalpina
Drumul de sub Munte (DJ 665)

Daca aveti sugestii si pentru alte alternative montane la Valea Prahovei, va asteptam!

Am vizitat Muzeul Astra din Sibiu in cadrul campaniei Redescopera Romania si am ramas uluit atat de dimensiunile acestuia, cat si de modul extraordinar in care te face sa respiri practic satul romanesc expus aici.

Il voi include, de aceea, direct in topul celor 12 obiective demne de vizitat in Romania, fix langa Salinele Turda. Desi sunt un fan al Muzeului Satului din Bucuresti, trebuie sa spun ca Sibiul ii da clasa, si inca intr-un mare stil! Trebuie sa iti rezervi cel putin 3 ore pentru a te plimba cum se cuvine prin el, insa sfatul meu este sa-ti rezervi cel putin jumatate de zi, pentru ca atmosfera de aici este extrem de relaxanta, imensul parc in care se afla Muzeul fiind o atractie in sine.

Muzeul Satului din Sibiu pe harta

Ajungi foarte usor aici: din centrul Sibiului o iei pe Calea Dumbravii spre Rasinari (directia Paltinis), cale de cativa kilometri, pana vezi pe stanga hotelul Hilton din Sibiu iar pe dreapta gradina zoologica. 100 de metri mai incolo, tot pe dreapta, ai intrarea Muzeului. Daca vii special pentru Muzeu dinspre Valea Oltului, ai un acces mai rapid facand stanga din Talmaciu spre Cisnadie, pe superbul drum care duce la Cisnadioara (ocazie cu care poti face o oprire pentru a vedea si biserica fortificata din Cisnadie). La intalnirea cu Calea Dumbravii, faci dreapta spre Sibiu si in cateva sute de metri ai pe stanga Muzeul.

Muzeul Astra din Sibiu: program si preturi

Muzeul in aer liber se poate vizita vara de Marti pana Duminica intre orele 10-18, iar iarna intre orele 9-17.

Exista insa si o serie de expozitii permanente si temporare, care expun obiecte artizanale din Africa si alte continente, unelte taranesti si altele. Si ele au acelasi program ca expozitia principala.

Pretul unui bilet de intrare: 15 lei pentru adulti, 7.5 lei pentru pensionari, 3.5 lei pentru elevi si studenti. Pentru grupuri organizate mai mari de 20 de persoane, taxa este de 10 lei, iar un insotitor are intrarea gratuita.

Taxa foto este de 5 lei, iar intrarea la Muzeul Emil Sigherus si la Muzeul Civilizatiei Transilvane costa si ea 5 lei (1 leu tarif redus). Pentru mai multe detalii, accesati formidabilul site web al muzeului: http://www.muzeulastra.ro/

Iata si galeria foto cu pricina

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

Prima zi din etapa dedicata Banatului din campania Redescopera Romania ne-a dus in probabil cea mai frumoasa zona din sudul Romaniei, dar si in cea mai putin dezvoltata turistic: clisura Dunarii.

Inca de cand vezi prima data Dunarea atunci cand te apropii de Turnu-Severin incepi sa intelegi ca aici nu ai acelasi tip de peisaj ca in restul tarii. In afara Dobrogei, nu cred ca exista zona mai diferita de cum arata restul Romaniei ca aici: muntele se pravale direct in Dunare, soseaua serpuieste pe viaducte scobite in coasta stancilor, iar vizavi se vede malul sarbesc, parca mai frumos ca al nostru (asa zic si ei despre malul nostru, e chestie de perspectiva).

Apoi incepe zona pe care eu o numesc ca fiind cel mai frumos loc din Romania, care ramane frumos chiar si cand deasupra ai un cer metalic care nu lasa lumina sa patrunda. Frumos chiar si cand vezi ca drumul inca nu este complet refacut, nici la ani buni de la pornirea lucrarilor (ba inca pe zonele facute acum 3 ani deja sunt petice-petice de reparatii). Frumos chiar si daca pe toate aceste zeci de kilometri nu intalnesti decat cateva pensiuni, dintre care cele mai multe abia invata sa faca turism.

Multe sunt construite jos, sub drum, asa ca nu le vezi de pe sosea iar daca nu te documentezi de pe internet risti sa treci pe langa ele. Si ar fi pacat, caci cele care se afla intr-un mic golf de langa Cazane iti ofera o priveliste incredibila asupra Dunarii – amintindu-mi de fiordurile din Norvegia…

Apoi drumul incepe sa fie in stare buna si foarte buna spre Moldova Noua, insa musai sa-l faci pe timp de zi pentru a te delecta cu privelistile de tip mediteranean, caci aici peisajul seamana teribil cu zonele pline de savoare din Toscana.

Trebuie sa iti rezervi cel putin 1 zi intreaga pentru aceasta zona, insa tot la fel de bine te poti caza la una dintre pensiunile de care am vorbit mai sus. Iar de aici, poti ajunge pe trasee de picior sau de mountainbike in toata slendoarea de padure si stancarie de deasupra. Raman la parerea ca aici s-ar putea face cel putin 2 statiuni care sa rivalizeze oricand cu Riviera, insa pana ne civilizam poate e mai bine sa ramana asa, salbatica si greu de atins. Poate dupa ce vom avea o autostrada pe aici prin 2025…

As fi vrut sa am un apus de soare asa cum am prins acum cativa ani cand am descoperit pentru prima oara acest loc magic. N-a fost sa fie asa, dar ca sa ma razbun o sa ma intorc aici cat de curand. Ceea ce va invit si pe voi sa faceti!

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

Daca vizitati Tulcea, atunci musai sa vizitati si Acvariul, sau mai degraba Muzeul Deltei Dunarii, situat pe strada Progresului nr. 14, cum veniti dinspre centru spre Monumentul de Independenta. Este unul dintre cele mai frumoase muzee de istoria naturii din tara, poate si pentru ca totul e ultramodern acolo – de la dioramele cu vegetatie, animale si pasari specifice Deltei, pana la acvariile cu pesti din zona Deltei sau chiar exotici.

Recunosc ca am trecut de multe ori prin Tulcea dar daca nu era campania Redescopera Romania nu as fi catcadisit sa vizitez acest muzeu, fie si pentru ca am inca o aroganta de bucurestean care nu da doi bani pe muzeele din tara (mare greseala, sunt muzee superbe si foarte bine intretinute peste tot in tara).

Nu va repeziti insa la pesti, urcati si la etaj pentru a admira dioramele in care vi se arata si vi se explica ce fel de specii de pasari si animale salasluiesc in zona Deltei sau chiar mai larg, a Dobrogei. Nu veti regreta, iar la plecare veti privi cu alti ochi peisajele de stepa, unice in Europa. Evident, puteti termina tura cu acvariile de la subsol, dar atentie la rechin ca poate sari din bazin daca il enervati cu blitzul

Programul Acvariului (cum ii zic localnicii): marti-duminica 10-18, luni inchis. Puteti intra in muzeu pana la ora 17.30.

Pret bilet muzeul Deltei Dunarii: 10 lei adulti, 5 lei pensionari si copii, 20 lei taxa foto, 50 lei taxa film, 50 lei ghid (musai sa apelati la un ghid daca sunteti un grup, e cu totul altceva!!).

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

Si a fost a doua zi de Redescopera Romania in Delta, cea in care am mers incet pe canale, suficient de incet ca printesele sa se plictiseasca iar barbatii sa aiba chef de baie in Dunare, printre stufaris. Soarele sus ardea, apa jos racea, barca agale mergea si din barca noastra Augustin Radu zmeie inalta (e o intreaga discutie daca e zmee sau zmeie, dar o las pe alta data).

O zi in care am mers in sfarsit in ritmul Deltei, unul care face ca apa sa creasca uimitor fata de nivelul marii care o asteapta la doar cativa kilometri. Sau mile. Si cum noi am ajuns si la Mila 23, se cheama ca eram la 26 de mile fata de apa marii (caci de cand au fost masurate milele acum zeci de ani, Delta a mai avansat cu cel putin 3 mile in larg – unii spun chiar cu 10!).

O zi torida in care nu s-a intamplat nimic. Absolut nimic. Si asta a fost exact cel mai frumos lucru, chiar daca poate inca nu ne dam seama. Caci in obsesia noastra de a se intampla tot timpul ceva, in bombardamentul asta non-stop cu stiri de tot felul si cu non-stiri de tot felul, cu buzz-uri sociale si asociale, cu noutati si evenimente si locuri in care trebuie sa fim si tweet-uri, poke-uri, RT-uri si check-in-uri, Delta te invata un lucru: viata curge in realitate altfel. Incet, lin si linistit. Iti e teama de acest non-eveniment care este Delta doar daca nu ti-ai mai auzit de mult timp gandurile, daca nu ai mai ramas de mult timp cu tine insuti, dar mai ales daca viata ta curge asemenea unei valtori din care nu mai apuci sa vezi nimic in jur.

Altminteri o imbratisezi ca pe o binecuvantare. Una care poate ca dupa ceva vreme ar deveni insuportabila, insa tot una dupa care iti poti masura gradul de dependenta de nebunia ‘sociala’ care iti rapeste pana si ultima suflare de independenta. Cu cat sevrajul mai mare, cu atat si dependenta mai mare…

In rest, am salutat stuful, am respirat parfumul florilor sale, am ciulit urechea la saltul broastelor in namol, am inmuiat degetele in apa si am pozat tot ce misca. Si a miscat…

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

As fi avut prea multe de scris despre cum arata Delta Dunarii in 2011, insa prefer sa zic doar atat: pasarile sunt la locul lor, chiar daca salupele cu turisti intra cu viteza fix prin mijlocul lacurilor unde stau ele, pestii sunt la locul lor chiar daca braconajul continua, stuful e la locul lui desi e plin de vaci pentru care se extind si pasunile, dar mai ales Dunarea e la locul ei, cu aerul sau de doamna batrana si linistita.

Delta merita admirata la pas, pe canalele mici, acolo unde insa vei intra mai degraba cu barcile cu vasle, nu cu cele motorizate ce risca sa se impotmoleasca. Poate ca si cei care fac turism in zona vor invata ca viteza merge poate pe canalele principale, dar ca strica rau tot farmecul Deltei daca este aplicata si in rest, cu precadere acolo unde sunt pasari. La fel, vorbitul despre cum ar fi impuscate acestea si cat de bine ar sta in farfurie mai degraba nu impresioneaza pe nimeni venit de la oras, caci se stie ca orasenii prefera sa uite de unde le vine carnea din farfurie.

Iata si imaginile in chestiune

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

Doua dintre atractiile mai putin vizitate ale Dobrogei se afla pe o axa care porneste de la sud de Murfatlar, din lacul de creta, si se termina in nord, cu crestele sterpe ale Muntilor Macinului.

Lacul de creta

Putini sunt cei care, in drumul lor spre mare, fac dreapta din centrul Murfatlarului pentru a vedea – macar 5 minute – un loc dintr-o alta lume.

Locul asta poate fi gasit usor: cum treci de podul peste canalul Dunare-Marea Neagra, intr-o curba la dreapta (cu linie continua, atentie!), se face un drum de tara la stanga, care urca dealurile. Poti deja vedea in stanga ca este vorba de o cariera, aparent de piatra, in realitate de var si creta. Daca apuci pe acel drum, la vreo 200 de metri mai sus poti opri masina si apoi poti cobori pe picioarele proprii pentru a admira privelistea unei alte lumi: o lume de creta, aparent neprielnica oricarei forme de viata si in care s-ar putea filma cu succes o scena de Star Wars.

Lacul de pe fundul carierei iti arata totusi ca esti pe Pamant, iar daca ramai acolo mai mult de 10 minute incepi sa vezi ca zona totusi misuna de viata, tot felul de gaze, soparle si alte vietati minuscule croindu-si drum prin desertul alb incins de soare. Memorabil.

Muntii Macinului

Daca o apuci spre Nord, pe unul dintre traseele dobrogene despre care am mai scris (drumul spre Nazarcea e reparat!), ajungi in comuna Horia, iar de aici incepe un cu totul alt peisaj dobrogean. Muntii Macinului incep sa se inalte tot mai semet de-a dreapta, culmile lor fiind mult mai spectaculoase decat te-ar lasa sa banuiesti inaltimile relativ mici la care se inalta.

Noi am urcat cu Dusterele din Redescopera Romania pana sus, in varf, pe culmea Pricopanului, pe un ‘drum’ accesibil doar masinilor 4×4 cu reductor (sau Dusterului ). Poti urca si cu piciorul insa, doar cu ceva atentie la taratoarele care isi fac veacul pe aici si neaparat cu pantaloni lungi, pentru a te proteja de scaietii si celelalte plante agatatoare, zgarietoare si taietoare care iti pot face harcea-parcea picioarele.

In jos vei vedea cariera de piatra, iar de jur imprejur ai vedere pana hat, departe, spre Braila si toata zona de centru-nord a Dobrogei. Iarasi, niste munti cu un peisaj complet diferit de ce vezi in restul tarii: sterpi, uscati, bolovanosi si numai potriviti pentru o zi cu iz de desert marocan.

E un traseu de o zi care se poate incheia cu succes la Tulcea, unde Xplorio recomanda hotelul Delta, chiar si aripa de trei stele, care este bine dotata, curata si linistita, dar mai ales cu o priveliste superba asupra portului. Daca tot veni vorba de Tulcea, Xplorio mai recomanda si terasa Republica, unde absolut tot ce am comandat a venit repede si a fost delicios. Nu acelasi lucru pot spune despre celebrul La 2 iepurasi, unde mancarea este doar OK si vine cam rece, personalul fiind putin depasit de numarul mare de clienti (altminteri, pentru o masa ieftina si fara pretentii, sau daca nu sunteti un grup mare, puteti opri).

Din Tulcea, evident, incepe Delta. Despre ea am mai vorbit si vom mai face vorbire…

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

Traiam cu impresia naiva ca vinul provine din struguri copti la soare, presati cu dragoste si lasati sa se transforme in licoarea cea mai placuta omului in butoaie de lemn, undeva, in pivnite intunecate si umede. Normal, atunci cand vorbesti de o mare podgorie, vise din astea n-au nicio legatura cu realitatea, mai precis cu o realitate in care omului trebuie sa ii trimiti pe masa sticla de vin in conditii aseptice, in cantitati industriale si mai ales la un pret pe care sa si-l poata permite.

Murfatlar de exemplu proceseaza anual 40 de milioane de litri de vin. Da. Asta inseamna cam 2 litri pe cap de roman, o cifra frumoasa pentru o podgorie care da vin de peste 6 decenii.

Cand vizitezi fabrica de vin (recomand!), esti luat mai intai prin invaluire: o degustare facuta intr-o camera uriasa, cu sase pahare in fata, cu explicatii detaliate si simturile ascutite. Zic prin invaluire caci imediat dupa aceea esti aruncat in mijlocul masinariei care produce de fapt vinul respectiv, iar masinaria e deopotriva zgomotoasa, mecanica, impersonala si rece. Pai de-aici imi vine mie Sauvignon-ul Conu’ Alecu, pe care l-am degustat fermecat cu cateva minute inainte? Din monstrul asta de metal si gresie?

Se pare ca da. Iar timp de 30 de minute ai ocazia sa te plimbi printre tot felul de instalatii care mai de care mai mare si mai rece, unde sucul strugurilor este procesat si transformat in nenumarate sortimente de vin. Motiv pentru care, atunci cand dai in sfarsit cu ochii de butoaie (nu de cele mari, ci de cele mici!), simti ca totusi te apropii din nou de visele tale.

Inima masinariei insa sunt oamenii. Majoritatea stau langa instalatii intr-un zgomot infernal (nu stiti cum fac mii de sticle care se lovesc una de cealalta? aflati daca vizitati Murfatlar), ajuta la buna functionare a acestora sau pregatesc ambalajele. Poate ca rolul lor e deja minor in burta acestui monstru industrial, insa doar aparent: in realitate omul e cel care face vinul, iar asta se vede in special in produsul finit.

Produs finit care poate fi apreciat in tihna intr-un restaurant de langa fabrica. Pe care il recomand, chiar daca de data asta n-am mai trecut pe acolo. Caci o fi masinaria mare si zgomotoasa si rece, dar vinul e in continuare cel care te unge pe suflet. Are si vinul secretele lui, care nu se lasa impresioante de faptul ca nu ii mai sunt calcati strugurii in picioare.

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

Dobrogea este acel pamant care, desi locuit din timpuri extrem de vechi de civilizatii remarcabil de avansate, apoi chiar de geto-daci, greci si bizantini, a contat cel mai putin pentru istoria romanilor. Atat de putin incat, atunci cand Rusia tarista ne-a tras teapa imediat dupa Razboiul de Independenta si ne-a oferit-o la schimb cu cele 3 judete din sudul Basarabiei, noi n-am vrut-o. Iar Carol I si Bratianu au acceptat-o doar in ultima instanta, pusi in fata faptului implinit de catre rusi si marile puteri si abia dupa ce oferta rusa scazuse simtitor (am fi avut, printre altele, si Silistra…).

Totusi, cum bine remarca Iorga acum fix 100 de ani, pe cand peregrina prin praful Dobrogei, nicaieri investitiile statului roman nu erau mai mari ca in Dobrogea. Daca ai ochiul format, poti vedea ce a facut statul roman aici in urma cu peste un secol – de la liniile de cale ferata cu lucrari de geniu superbe, la bisericile cladite cu finantare de stat, de la aducerea mocanilor si a aromanilor extrem de harnici (motiv pentru care o sumedenie de sate dobrogene au nume ardelenesti) pana la cladirea a zeci de scoli si aducerea aici a sute de dascali care au scolit o populatie noua, ce inlocuia treptat tatarii si turcii dezradacinati si trimisi peste granita, in sud.

Am hoinarit astazi pe drumurile de carute din Dobrogea, cele aflate la nord de Medgidia, trecand din nou prin Capidava, unde nu s-a schimbat absolut nimic, apoi apucand-o spre manastirea Casian si Cheile Dobrogei. Ca de obicei, Dobrogea te ia prin surprindere: acolo unde pana acum 2 minute vedeai dealuri line si aspect de campie, apare deodata un peisaj de munte, cu munti macinati de milenii asezati frumos intr-un amifteatru natural, umplut de fiinte efemere (aflate la un gratar, desigur).

De aici, te afli la doar jumatate de ora de Vadu, cea mai libera plaja de langa Constanta, acolo unde, spre mirarea mea, abundenta de lume nu a reusit inca sa distruga locul. Poate am avut noroc, insa manelele erau inexistente iar lumea se bucura pur si simplu de o plaja curata si un soare domol de dupa-amiaza, chiar daca apa era prea balacita si plina de meduze pentru a-mi spune ceva.

Cred ca am parcurs azi mai mult de 100 de kilometri exclusiv pe drumuri de carute, uneori chiar drumuri pe care nici carutele nu o mai apuca, atat de mari erau ierburile pe ele. Floarea soarelui e cam arsa de idolul dupa care tot intoarce capul, semn ca aici ploile s-au lasat asteptate, ca de obicei. Peste tot, canale uriase de irigatii lasate in parasire si paduri intregi de scaieti – doar stuful care se unduia in bataia vantului iti dadea semne ca totusi aici este viata si un desert toropit de caldura.

Apropo de vant: mai creste totusi ceva in Dobrogea. Cresc paduri de eoliene. Sunt zeci, sunt sute. Posibil ca la final sa fie cateva mii. Eu sunt mai ecologist de felul meu, insa vederea a sute de eoliene care intunecau orizontul mi-a dat o senzatie cam ciudata – e adevarat ca e energie ‘verde’ insa oare miile de pasari care migreaza spre Delta Dunarii in fiecare an ce parere au?

Daca ai un 4×4, chiar si unul ieftin cum este Duster, merita sa dai o tura hai-hui pe drumurile colbuite din Dobrogea. O sa respiri soare, o sa auzi greieri, o sa mangai cu mana ierburile inalte cat masina si o sa te amuzi scuturand o floarea-soarelui. Dar mai presus de toate o sa simti cat de vechi e locul asta, si cat e de frumos.

V-am zis ca iubesc Dobrogea si ca ma simt aici ca acasa? Oare de ce?…

Maine continuam etapa Dobrogea din Redescopera Romania 2011 cu o expeditie pe grindul lupilor. Uuuuuuuu!

Redescopera Romania este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman

Niste frumosi nebuni si-au propus sa mearga cu pluta pe Mures, un fel de remake a unei aventuri de acum 33 de ani. Asa ca si-au construit o pluta (la propriu), si-au luat provizii, corturi si multa bautura si au purces la drum.

De unde au plecat si unde ajung, ce li se intampla in aceasta aventura huckleyberryfinniana si mai ales cat de misto e toata treaba, amu’ citeste si tu pe http://cupluta.ro/. Intra pe “Poveste” si citeste-o de jos in sus, ca sa recuperezi toate minunile prin care au trecut oamenii astia pana s-au dat la apa.

Da’ sa nu ziceti ca nu v-am zis: toata povestea te atrage asa, ca intr-un vortex, si n-o sa mai poti iesi de pe blogul lor zile in sir.

ps: ba’ inca mai bine, poti ajunge si tu pe pluta!