History
Rosia Montana in imagini, 2010
Aug 22nd
Pentru ca am scris pe larg pe celalalt blog despre Rosia Montana, aici ne vom margini doar la a lasa imaginile sa vorbeasca de la sine. Un sat care poate fi inviat cu doar un foarte mic efort, dar care e lasat sa se sufoce din cauza unor interese financiare foarte mari.
Un sat care te farmeca insa instantaneu daca ajungi aici intr-o dupa-amiaza linistita, departe de zgomotul festivalurilor hippie. Un sat aflat in inima zonei in care s-a nascut poporul asta. Si un sat inconjurat de niste munti amenintati de prea multa lacomie.
Ajungi la Rosia Montana foarte usor, pe drumul dinspre Alba Iulia prin Zlatna, cu zone de o frumusete aparte. Asfaltul e bun pana la Zlatna, mai putin bun intre Zlatna si Abrud, si foarte bun de la Abrud spre Rosia.
In fine… am zis ca las imaginile sa vorbeasca. Daca vreti sa stiti mai multe, cititi descrierea exceptionala facuta istoriei Rosiei Montane.
http://www.fcrm.ro/?pagina=44§ion=pages&lang=ro
Pentru ca am scris pe larg pe celalalt blog despre Rosia Montana, aici ne vom margini doar la a lasa imaginile sa vorbeasca de la sine. Un sat care poate fi inviat doar cu un foarte mic efort, dar care e lasat sa se sufoce din cauza unor interese financiare foarte mari.
Un sat care te farmeca instantaneu daca ajungi aici intr-o dupa-amiaza linistita, departe de zgomotul festivalurilor hippie. Un sat aflat in inima zonei in care s-a nascut poporul asta. Si un sat inconjurat de niste munti amenintati de prea multa lacomie.
Ajungi la Rosia Montana foarte usor, pe drumul dinspre Alba Iulia prin Zlatna, cu zone de o frumusete aparte. Asfaltul pe DN 74 e bun pana la Zlatna, mai putin bun intre Zlatna si Abrud (dar practicabil), si foarte bun de la Abrud spre Rosia. Din Abrud ai asfalt bun spre Campeni, macadam pe drumul DN 1R spre Belis si Huedin si asfalt prost spre Stei si Oradea, pe DN 75.
Cazare in Rosia Montana nu prea poti gasi, desi poti intreba la magazinul din centrul vechi, pentru ca dezvoltarea turistica e interzisa de autoritatile convinse de aurul canadian care ar urma sa pice din cer. Interesant, nu?
Ce poti vedea in Rosia Montana. Strict in localitate poti admira arhitectura caselor minerilor de alta data, majoritatea bogati si mandri de meseria lor. Te poti plimba pe stradutele in panta, batute cu piatra de rau si poti sa admiri valea de sus. Ai acces la un muzeu al mineritului, la Minele Romane, la cetatea Alburnus Maior si la frumusetile muntilor dimprejur, inclusiv piatra Despicata si piatra Corbului, monumente ale naturii. Poti vedea, cu un ghid, si urmarile mineritului excesiv, inca nesterse de autoritatile responsabile pe motiv ca le vor estompa canadienii.
Daca te-ai caza aici ai avea la indemana pestera Scarisoara, pestera Ursilor, cetatile Ponorului si restul platourilor carstice din Parcul National Apuseni, Abrudul, cheile Rametului, cheile Galditei, iar daca ai un SUV, chiar si satele motilor, de un autentic de neintalnit in alta parte. Toate intr-un areal cu o raza de circa 30 de kilometri cu centrul in Rosia Montana. Mai pui inca 20 de km si ai acces la cetatea Bologa, la Alba Iulia, la Cheile Valisoarei, la superba comuna Rimetea, ca sa nu mai vorbim de zona din sudul Abrudului, mai putin cunoscuta.
In fine… am zis ca las imaginile sa vorbeasca. Asadar, galeria foto dupa salt: Read the rest of this entry »
Cetatea Bologa (Sebesvar), Huedin
Aug 21st
Cetatea Bologa (Sebesvar), Huedin
La mai putin de o ora de mers de la Cluj, ai langa Huedin o cetate ca-n romanele lui Jules Verne. Sufocata de vegetatia salbatica si ignorata de majoritatea romanilor, cetatea Bologa sta cocotata si astazi pe o culme greu accesibila, de unde poti cuprinde cu privirea vaile inconjuratoare. Greu de crezut privind zidurile acoperite de iedera, insa Bologa e una dintre acele cetati care chiar au simtit ce inseamna razboiul. Unde mai pui ca i-a apartinut la un moment dat lui Mircea cel Batran, aflat la sute de kilometri mai la sud?!
Bologa (numele feudal este de Sebesvar) a fost ridicata pe langa ruinele unui castru roman care servise drept garnizoana in perioada secolelor I-II e.n. Mentionata documentar inca din 1304, fortareata i-a apartinut lui Sigismund de Luxemburg si era locul in care se refugiau localnicii in timpul invaziilor.
Mai tarziu, Sigismund a donat-o, impreuna cu Castelul Bran, lui Mircea cel Batran, dupa semnarea tratatului de alianta impotriva imperiului Otoman, in jurul anului 1395. Din cetate se putea supraveghea traficul de marfuri din zona, chestie care a prins de minune in urma cuceririi Oradei de catre turci, moment in care cetatea a inceput sa impiedice colectarea taxelor in zona.
Culmea e ca nu turcii au distrus-o, desi au avut un ordin in acest sens, ci, secole mai tarziu, chiar lobontii, adica niste neispraviti care au luptat pentru mentinerea Imperiului Habsburgic intr-o vreme in care populatia se revolta contra Imperiului. C’est la vie…
Accesul la cetatea Bologa se face usor, din drumul national dinspre Huedin, insa e bine sa lasati masina exact langa semnul care indica urcusul spre cetate, caci nu poate fi urcat motorizat. De aici o luati la pas cale de vreo 200 de metri, iar in doar cateva minune veti dobandi senzatii de exploratori ai ruinelor amazoniene. Aceasta pentru ca zidurile si turnul sunt complet acoperite de tufe si liane, iar de multe ori veti fi nevoiti sa le dati la o parte sau sa va ghemuiti pe sub ele. Atentie la urzici!
Cetatea se afla pe un deal, iar poteca care in mod normal te va conduce spre padure va avea o intrerupere la un moment dat, cu o carare ce duce printr-o mica liziera. Cu atat mai surprinzator apar ruinele cetatii cu cat aceasta, initial, nu te lasa sa vezi deci un turn vechi si atat. Va trebui sa fii un pic mai perseverent si sa nu te multumesti cu ce iti izbeste ochiul, intrucat batrana Bologa are multe de aratat!
Asadar, pe langa zidul turnului, la dreapta, incearca sa explorezi un pic mai mult, pana vei gasi mici potecute ce te vor conduce in incinta cetatii. Deloc mica, cetatea trebuie sa fi fost impresionanta vazuta din interior, insa acum e foarte greu sa-ti dai seama exact de dimensiuni pentru ca, repet, practic intri intr-o mare verde.
Panoramele care ti se dezvaluie printre ochiurile de zid catre vale graiesc despre valoarea strategica pe care, candva, a avut-o cetatea. Azi ea este insa inconjurata de copaci falnici si batrani care parca incearca sa puna si ei o vorba buna unui asa vestigiu care nu merita uitat. Apropo, in sat puteti vizita si o moara cu apa aflata inca in functiune! (valtoarea)
Cea mai mare comoara a locului sunt insa oamenii, dupa cat se pare descendenti indepartati ai unor oieri din Patros, revendicandu-si insa mandri statutul lor de moti si rostitori ai unei limbi dulci cu regionalisme descendente clar direct din latina. Sunt poate cei mai caldurosi si ospitalieri oameni cunoscuti de noi in ultimul timp, caci dupa ce ca ne-au scos cu masina din rapa in care intrasem incercand sa urcam pe roti catre cetate, ne-au mai imbiat si la o slana cu ceapa si la un pahar de vorba, desi le eram complet necunoscuti.
Ajunsi pe inserat, n-am avut cea mai buna lumina sa facem poze in jungla din cetate. Daca insa aveti drum prin zona Clujului sau Huedinului, musai faceti o oprire si aici. Merita!
Vom reveni si cu un clip video, imediat ce ii dam de cap.
La mai putin de o ora de mers de la Cluj, ai langa Huedin o cetate ca-n romanele lui Jules Verne. Sufocata de vegetatia salbatica si ignorata de majoritatea romanilor, cetatea Bologa sta cocotata si astazi pe o culme greu accesibila, de unde poti cuprinde cu privirea vaile inconjuratoare. Greu de crezut privind zidurile acoperite de iedera, insa Bologa e una dintre acele cetati care chiar au simtit ce inseamna razboiul. Unde mai pui ca i-a apartinut la un moment dat lui Mircea cel Batran, aflat la sute de kilometri mai la sud?!
Dealul respectiv era predestinat locurilor intarite. Bologa (numele feudal este de Sebesvar) a fost ridicata de altfel pe langa ruinele unui castru roman care servise drept garnizoana in perioada secolelor I-II e.n. Mentionata documentar inca din 1304, fortareata i-a apartinut lui Sigismund de Luxemburg si era locul in care se refugiau localnicii in timpul invaziilor.
Mai tarziu, Sigismund a donat-o, impreuna cu Castelul Bran, lui Mircea cel Batran, dupa semnarea tratatului de alianta impotriva imperiului Otoman, in jurul anului 1395. Din cetate se putea supraveghea traficul de marfuri din zona, chestie care a prins de minune in urma cuceririi Oradiei de catre turci, moment in care cetatea a inceput sa impiedice colectarea taxelor in zona. Read the rest of this entry »
Cum ajungi la Sarmizegetusa si ce poti vedea acolo
Aug 18th
Cam asta era intrebarea de la inceputul zilei, mai ales ca am plecat din Bucuresti cu gandul de a ajunge la Huedin, intr-un traseu care a insumat pana la urma peste 850 de km parcursi intr-o singura zi, in cadrul aventurii noastre alaturi de un Renault Koleos.
Accesul la Sarmizegetusa (Sarmisegetuza in pronuntia obisnuita de astazi a romanilor, insa dacii aveau alta parere, precum si alta limba) se face destul de usor, cu orice fel de masina, insa e preferabil sa ai un SUV sau o masina cu garda inalta. Pe ultima portiune din drum, de altfel, masinile cu garda normala vor avea mari dificultati.
Noi am apucat-o dinspre Orastie, pe drumul care merge spre Costesti. In Orastie exista indicatoare destule si mari care iti indica pe unde sa o iei. Apoi drumul, cu un asfalt foarte bun, incepe sa urce spre Costesti, printr-o zona cu un peisaj care iti da o stare instantanee de exultare. De la Costesti incepe madacamul, pe un drum neasfaltat aflat in stare destul de buna. Read the rest of this entry »
Durau: Palatul Cnejilor si luxul apus
Jul 25th
Cum mergi spre Durau si ai lacul pe stanga, merita sa casti un pic ochii la o straduta ce o apuca in dreapta, in satul Ceahlau. Caci acolo vei gasi o ramasita a feudalismului romanesc tarziu, Palatul Cnejilor, sau ma rog, ce a mai ramas din el. Daca locul e stramt (abia incap patru masini parcate), iar turnul ramas in picioare nu te frapeaza prin spectaculozitate, trebuie spus ca Palatul Cnejilor are o istorie demna de un roman. Pe scurt:
Pe vremuri aici se aflau ruinele manastirii Pionul, asezata pe locul unui schit mai vechi si ridicata de Gheorghe Hatmanul in jurul anului 1640, loc de desfasurare a multor evenimente, mai mult sau mai putin istorice, mai mult sau mai putin legenda. Read the rest of this entry »
Redescopera Romania, ziua 5: bye, Moldova!
Jul 1st
Si a venit si ultima zi a turului de redescoperire a Romaniei. O zi concentrata asupra traversarii cu bine a Siretului, alarmati de apocalipsa radio si tv abatuta asupra Romaniei. Siretul era bine mersi, ma rog, foarte mare si suparat, insa pana la el ne-am delectat cu orasul copilariei lui Bobby Voicu, Vasluiul, si cu doar cateva dintre lucrurile interesante care pot fi vazute intre Iasi si Urziceni.
Am oprit mai intai la conacul Rosetti-Solescu, casa copilariei Elenei Cuza, cea care a fondat invatamantul modern romanesc, dar si sistemul de caritate romanesc. Conacul, situat pe un deal deasupra satului Solesti, avea o priveliste incredibila asupra vaii Vasluiului marginita de vii si livezi, iar daca acum 190 de ani rasuna de glasurile copilaresti ale familiei Rosetti, astazi este jefuit, violat, rapus de un popor de lacuste incapabil sa-si respecte inaintasii si istoria.
Tot ce s-a putut fura din acest conac s-a furat. Piatra care comemoreaza cununia religioasa dintre Alexandru Ioan Cuza si Elena Doamna este ciopartita, iar conacul insusi, un exemplu de palat moldovenesc neoclasic, arata ca dupa bombardament. Nu ca ar fi singurul, caci in aceeasi situatie se afla mai toate conacele moldovenesti pe care le-am vazut (dar despre asta revin intr-un alt articol). Ma rog, la mijloc e o neintelegere pentru bani intre statul roman si urmasii familiei Rosetti, situatie tipica pentru mai toate conacele si palatele din Romania. Read the rest of this entry »
Procesiune catolica in Maipo, Chile
Dec 21st
Doza saptamanala de vimeo, de data asta cu o scurta incursiune in lumea procesiunilor religioase din America de Sud. Maipo, Chile.
TOWN OF MAIPO – PROCESSION from Felipe Rodríguez Pincheira on Vimeo.
Oare de ce in aceste procesiuni religioase ochii oamenilor exprima atat de putina bucurie?
Cetatea Neamtului, video
Nov 5th
Cetatea din nordul Moldovei, asa cum am promis, intr-un scurt clip video. In realitate sunt mai multe de vazut, dar despre ele am scris la articolul despre Cetatea Neamtului.
Va puteti caza atat in zona, cat si in Bucovina, de exemplu la Gura Humorului, apoi puteti vizita pe indelete toate atractiile turistice ale acestei regiuni superbe.
Turul Romaniei. 5 concluzii vesele si triste
Sep 23rd
Am terminat turul mare al Romaniei, in total 2100 de km parcursi in 5 zile. Am fi vrut noi sa ne permitem cel putin inca o zi pentru a ne delecta cu Bucovina, una pentru Maramures si Tara Oasului, si una pentru Cazanele Dunarii, insa asta este, sa fim multumiti cu ce am vazut 
Concluzii ar fi multe, insa le-am limitat la cinci. Sper sa va dea de gandit, asa cum mi-au dat si mie.
1. Nu exista o sigura Romanie
Traim cu impresia falsa ca suntem un singur popor, cu identitate nationala clara si cu o istorie similara. Nimic mai fals. Citind despre istoria locurilor prin care am trecut ne-am reamintit de zecile de razboaie duse de romani contra romanilor, de jafurile, violurile si uciderile in masa facute de moldoveni contra ardelenilor si viceversa.
Dar si de frumusetea traditiilor diferite ale unor populatii locale despartite de multe ori doar de un munte, precum si de greutatile enorme la care au fost supusi inaintasii nostri intr-o zona tampon intre marile imperii.
A trece in doar 5 zile prin 6 mari regiuni istorice: Bucovina, Maramures, Tara Oasului (Satmar), Crisana, Banat si Oltenia te ravaseste, fie si numai prin faptul ca iti sar in ochi diferentele de port, de constructii si de gandire dintre zone pe care altminteri le numesti, cu aroganta unui bucurestean: provincie.
Exista mai multe Romanii, evident cu linii comune si cu o limba comuna, insa traiul in fiecare zona este diferit si inca mai curge intr-o cu totul alta viteza decat la oras. Chiar si orasele mari din ‘provincie’ sunt mult ramase in urma Bucurestiului ca viteza de dezvoltare, chiar daca de multe ori sunt de 2-3 ori mai frumoase cu centrul lor istoric redat pietonilor. Suntem o tara cu mai multe viteze, asta e clar.
2. Avem o tara de o frumusete inexprimabila
Natura este foarte bogata in Romania. Odata iesit din praful Baraganului mergi sute de kilometri pe dealuri si prin vai marginite de munti, dand peste tot cu ochii de verdeata, de paduri, de fanete verzi, de rauri nenumarate. N-o fi chiar Elvetia, insa orisicat…
Plimbarea pe Riviera Romaniei de la Cazanele Dunarii iti lasa un sant adanc in minte si in inima, trebuind sa te ciupesti ca sa iti dai seama ca nu visezi si ca esti in Romania. Doar starea jalnica a asfaltului te trezeste la realitate.
Chiar si casele din aceste zone sunt mari, bine ingrijite, renovate si pline de oameni gospodari. Si intr-un an de seceta ca acesta, fructele tot se fac, porumbul si granele tot cresc si apa tot e din belsug.
Ai crede ca esti intr-o tara cu oameni multumiti. Dar… Read the rest of this entry »
Sucidava, franturi de istorie. VIDEO
Sep 6th
Daca ieri am scris pe indelete despre Sucidava, iata astazi si un mic filmulet despre fantana secreta, casa romana cu incalzire prin pardoseala si basilica paleocrestina. Sper sa va placa…
Sucidava, cetatea sucilor de la Dunare
Sep 4th
Sucidava. Da, inca o cetate, de data asta in sudul Romaniei, undeva pe teritoriului satului Celei, langa orasul Corabia, pe malul Dunarii. Iesirea o poti include tot in drumurile de o zi, in cazul in care te afli undeva in partea de sud a Romaniei, inclusiv in Bucuresti.
Cum ajungi la Sucidava
As vrea sa pot spune ca drumul este o feerie, ca poti merge linistit cu viteza de croaziera… Tinand insa cont de starea aproximativa a asfaltului si de satele care trebuie traversate, e cazul sa stii ca drumul dintre Bucuresti si Corabia, prin Alexandria si Turnu Magurele, tot iti va lua o ora jumate, doua. Noi am continuat apoi spre Giurgiu, mergand de-a lungul Dunarii, insa asta presupune vointa, nu gluma, pentru ca ai zeci de sate insirate de-a lungul sau. Atentie si la o portiune de 2 kilometri intre Turnu Magurele si Corabia, unde drumul asfaltat face loc macadamului.
Insa o incursiune in lumea satului dunarean face parte din povestea calatoriei. De data asta putem vorbi de un specific al zonei, unde localnicii Read the rest of this entry »
